Cluj–Napoca

A circulat în regimul trecut un banc legat de redenumirea în manieră naţionalist-comunistă a unor vechi oraşe din (Republica Socialistă) România. Cică un pacient s‑a dus la doctor să i se plângă că are unele probleme cu pula–penisul. „Nu‑i frumos să vorbeşti aşa, suntem oameni civilizaţi, ce dracu’! Zi şi mata penis.” „Da, dom’le doctor”, a spus pacientul. După care a continuat să‑i detalieze doctorului problema sa cu pula–penisul. Doctorul i‑a atras atenţia încă o dată şi încă o dată. În zadar însă: pacientul îi tot dădea zor cu pula–penisul. Exasperat, doctorul a izbucnit într‑un final: „Da’ în definitiv de unde eşti mata, dom’le?” „Din Cluj–Napoca”, a răspuns pacientul.

Nu mă miră că vopsitorul de bănci, garduri şi felinare în roş–galben–albastru sare în sus de‑un cot atunci când vreun interlocutor al său de pe „sticlă” (unde vopsitorul de la Cluj, apare, fie vorba între noi, suspect–bănuitoriu de frecvent–des, şi lansează–aruncă o mulţime de tirade–cuvântături de două parale) omite „neaoşul” Napoca agăţat de clasicul Cluj precum scaietele de coada câinelui.

Mă nedumereşte în schimb că la atâţia ani după consumarea ridicolului puseu naţionalist-comunist al dictatorului Ceauşescu, denumirea oficială a unor oraşe cu denumiri tradiţionale continuă să fie strâmbată în chip stupid. Pe vremuri totul a fost regizat spre gâdilarea pe burtă a dictatorului. Ca să ştie tot străinul că Clujul şi Turnu–Severinul (dar mai ales Clujul!) sunt ale noastre de două mii de ani şi nici cu gândul să nu gândească că le‑ar putea smulge vreodată din trupul ţării! Dar astăzi? Astăzi, în Europa (ca şi) unită, spre gâdilarea pe burtă a cui persistă acele ridicole struţo-cămile pe nume Cluj–Napoca sau Drobeta–Turnu–Severin? În afară de a vopsitorului de la Cluj (Napoca).

Leave a Reply