Mulţi nu au o consideraţie deosebită pentru cu budism deoarece acesta se axează pe autoperfecţionarea individului, cu neglijarea gravă a întrajutorării interindividuale. Spre deosebire de creştinism, unde accentul cade pe socializare, ca să folosesc un termen modern. Care sunt consecinţele în plan social ale budismului individualist putem lesne vedea în India unde, în ciuda „perfecţiunii” indivizilor (budişti), indiferent care va fi fiind numărul acestora, prosperitatea este în suferinţă, iar civilizaţia lasă de dorit.
Fără a mai nota performanţele de natură extrareligioasă ale creştinismului, colaterale cum s-ar spune, să remarcăm doar faptul că preocuparea creştinismului pentru semen — care îi conferă şi împlinire imediată — îi oferă omului creştin satisfacţia dăinuirii prin transmiterea către ceilalţi a valorilor cărora li se dedică de-a lungul vieţii. Creştinismul răspunde în acest fel, nu atât prin doctrina propriu-zisă cât mai ales prin practica pe care, indirect, o statorniceşte, nevoii fundamentale a omului de anihilare a nimicirii prin moarte.
Întrajutorare şi dăinuire
31
Aug
Istvan Elekes
februarie 21, 2012 at 10:08 pm
Sergiu! Am citit in repetate randuri in diferite bloguri si locuri scrieri si note de la tine. Iti mai aduci aminte de mine? Sper. Daca ai timp si chef, mi-ar face placere sa ne schimbam cateva idei, si informatii despre noi.
Istvan Elekes
februarie 21, 2012 at 10:10 pm
Imi poti scrie de ex. pe adresa: elekesistvanhu@gmail.com
Paul Tumanian
octombrie 21, 2011 at 2:00 pm
Pentru a vedea cum e corect, cercetati DEX.