La ce foloseşte Poliţia Comunitară? (II)


„Studiu” de caz: Poliţia Comunitară a municipiului Câmpina

În primăvara lui 2006 mi-am cumpărat o căsuţă de vacanţă la Câmpina, în cartierul Muscel, în zona de nord a oraşului, unde mulţi alţi bucureşteni (şi, cine ştie, poate şi din alte oraşe) cu mult mai multă dare de mână şi-au cumpărat — dar mai ales şi-au construit — vile de vacanţă, una mai frumoasă decât alta, astfel că acea parte a oraşului a început să semene cu o staţiune balneară. Mie punga nu mi-a permis mai mult decât să cumpăr două camere dintr-o casă veche de prin anii ’60, având un perete comun cu un vecin, P.C. Ăsta a fost ghinionul meu. Locuinţa am cumpărat-o, fără să ştiu în ce mă bag, cu conflict cu tot. Un conflict deschis între numitul P.C. şi tatăl acestuia, astăzi decedat. Un conflict care a durat ani de zile, cu bruftuieli, înjurături reciproce, ţipete, bătăi, şicanări, tot tacâmul. P.C. nu i-a iertat niciodată tatălui său tratamentul brutal la care l-a supus în copilărie (spun vecinii) şi mai ales nu i-a iertat felul cum bătrânul a stabilit partea de moştenire care a revenit fiecăruia din cei trei fii ai săi. Ei bine, eu deţin acum în proprietate una din acele părţi generatoare de conflict. Şi, dându-mă pentru moment psihalanist, presupun că respectivul conflict s-a transferat asupra mea şi a familiei mele. Dacă ar fi fost vorba de o persoană normală, resentimentele vecinului P.C. ar fi rămas, probabil, într-o stare latentă. Dar omul nu-i normal. (Deşi, spun specialiştii, limita dintre anormal şi normal în cazul psihicului uman nu-i tocmai uşor de stabilit.) Anormal sau nu, cert este că de mai bine de doi ani, mulţumită acelui perete comun şi mulţumită, de asemenea, aleii de acces comune, mă confrunt cu o dezlănţuire de ură pe care acel P.C. (ostracizat de părintele său!) o revarsă asupra mea, asupra familiei mele, până şi asupra oaspeţilor mei, cu o perseverenţă de insectă. În fiecare weekend pe care îl petrec la Câmpina, nu aud altceva, prin acel perete comun şi pe acea alee de acces comună, decât: jidani împuţiţi, jigodii, javre nenorocite, blestemaţi să fiţi — plus bubuituri, trântituri de uşi care zguduie toată casa… Cică mi-am cumpărat casa pentru recreare! Soţia mea şi cu mine stăm în linişte în casă, cu televizorul dat la limita audibilului, vorbind între noi cu voce scăzută, doar-doar nu l-om stârni pe furiosul vecin. Dar degeaba — bubuiturile, înjurăturile, zgomotele, insultele continuă oră de oră şi se fac auzite prin peretele comun. Fără nicio o provocare, fără nicio reacţie din partea noastră.

În naivitatea mea — şi pentru că poliţie comunitară, cum spuneam, sună bine — am apelat la această instituţie timp de aproape un an pentru calmarea individului turbulent, luând de bune atribuţiile stabilite de lege pentru poliţia comunitară. Exact serviciile de care aveam nevoie. Ia uite, cică: poliţia comunitară „intervine (…) la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale” (art. 7, alin h). Ba chiar, la cap. 5, „Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici din Poliţia Comunitară”, se prevede că „funcţionarul public din Poliţia Comunitară” are obligaţia „să constate contravenţiile şi să aplice, în condiţiile legii, sancţiunile pentru contravenţiile privind ordinea şi liniştea publică” (art. 14, alin d).

Prima reacţie a Poliţiei Comunitare Câmpina la solicitarea mea a fost încurajatoare: trei funcţionari s-au deplasat acasă la noi şi au reuşit, cu duhul blândeţii, să-l potolească pe P.C., pentru moment, după una din primele lui izbucniri isterice. Dar această primă intervenţie a fost şi ultima: Poliţia Comunitară era încă la început.

După aceea „băieţii” au început să se plictisească de joaca de-a asigurarea liniştii şi ordinii. Televizorul foarte tare? Unde se aude? În casă la dv.? Păi nuuu, că acolo nu-i spaţiu public. Dacă ar fi pe stradă, atunci da, am interveni. Cu alte cuvinte, la dispeceratul Poliţiei Comunitare am fost întâmpinat cu refuz de a se interveni. Iar individul P.C. a continuat nestingherit să-şi desfăşoare întregul repertoriu de mizerii.

De vreo două sau trei ori m-am dus la sediul Poliţiei Comunitare şi am depus reclamaţii scrise indicând şi persoane care ar putea să depună mărturie în cazul meu. Directorul Poliţiei Comunitare, Alexandru Lefter, l-a trimis, se pare, pe unul din funcţionarii săi să stea de vorbă cu aceşti martori. Şi în rest, nimic. Nicio altă intervenţie.

După mai bine de un an am primit, sub semnătura directorului A.L. următoarea scrisoare drept răspuns la întregul meu şir de reclamaţii.

„La sesizarea dumneavoastră înregistrată cu nr. …, urmare a verificărilor efectuate am constatat următoarele:
— Există unele diferende între familiile Tumanian şi C.P. legate de utilizarea civilizată a spaţiilor şi dependinţelor cu care vă învecinaţi, dar care nu pot fi probate ca aspecte de tulburare a ordinii şi liniştii publice şi sancţionate ca atare.
— Toate persoanele audiate, în principiu au prezentat obiectiv o „stare de normalitate” aparentă în relaţiile Tumanian–C.
— Aspectele semnalate fiind mai vechi recomandăm părţilor să găsească soluţii amiabile de rezolvare, nu doar prin apel expres la intervenţia organelor de ordine.
Poliţia Comunitară vă stă în continuare la dispoziţie pentru rezolvarea aspectelor care-i sunt repartizate în competenţă potrivit legii.
Cu stimă,
DIRECTOR EXECUTIV,
Jr. Alexandru Lefter”

Închipuiţi-vă dumneavoastră, există „unele diferende”! Nu un agresor şi o parte vătămată, ci unele diferende… Apoi: „Toate persoanele audiate”… Ceea ce este un fals grosolan, deoarece am date certe că cel puţin una dintre persoanele audiate (două în total, că mai multe n-aveau de unde să fie) a depus mărturie confirmând întreaga suită de şicanări venite din partea numitului P.C. Apoi: „Au prezentat obiectiv o «stare de normalitate»…” Cum naiba poate o persoană să depună o mărturie obiectivă, şi nu propria ei părere? Şi încă: Cum poate o persoană să afirme că există o stare de normalitate între nişte terţe persoane? Dacă respectivul martor nu a observat (prin absurd) că există certuri între respectivele terţe persoane, poate cel mult să declare că nu a observat vreun conflict, nicidecum să constate — şi încă obiectiv! — că există o stare de normalitate. Adică s-a aflat oare martorul, pe care A.L. pretinde că l-a audiat, zi de zi, oră de oră, minut de minut în prezenţa noastră (cu noi în casă, pe aleea de acces ş.a.m.d.) încât să poată face declaraţia aiuritoare că relaţiile dintre Tumanian şi P.C. sunt normale?… Mai departe: Vasăzică, deşi persoanele audiate au observat o stare de normalitate, cu toate acestea dl A.L. ştie, că „aspectele semnalate sunt mai vechi”… Păi cum să mai înţelegi logica dlui Lefter?… Şi, ca o culme a cinismului, dl A.L. ne stă „în continuare la dispoziţie”.

Se pare că directorul Poliţiei Comunitare Câmpina nu are habar că instituţia pe care o conduce are la dispoziţie Legea Poliţiei Comunitare, care îl obligă (prin articolul 7, alin. h) să „intervină, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale”. Şi nu are habar nici de faptul că legea îl îndrituieşte să aplice: „sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice” (art. 14, alin. f).

Şi încă un aspect. Aceeaşi scrisoare aberantă reprodusă mai sus, dl Lefter i-a trimis-o şi numitului P.C. Ei bine, cum credeţi că a folosit-o acesta? De fiecare dată când la faţa locului se prezentau (mai târziu) agenţi ai Poliţiei (adevărate), P.C. le flutura pe la nas „rezoluţia” Lefter în chip de permis de liberă proferare de injurii; că doar, el era nu agresor ci „parte [cu drepturi egale] la un diferend”; adică agresat, vezi bine, la rândul lui de către „jidanul împuţit, blestematul, jigodia, javra” (etc.) Tumanian. Spre cinstea lor însă (v. mai jos), agenţii Poliţiei (adevărate) nici n-au vrut nici măcar să-şi arunce privirea pe acel ausweis marca Lefter.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: