Construirea unei anexe de lemn (sau cât de departe pot ajunge aberaţiile „legale” în România, în domeniul construcţiilor)


Ditamai studiul geotehnic a fost cerut de Primăria municipiului Câmpina (nu mă îndoiesc că în conformitate cu legea) pentru eliberarea autorizaţiei de construire a unei anexe de lemn, în fundul curţii, cu suprafaţa de 18 m2

Anexa în construcţie

Anexa în construcţie

, (foto stânga) pe locul unui fost grajd (foto dreapta). Care, la rândul lui, a necesitat obţinerea unei autorizaţii de demolare.

Anexa veche, demolată

Anexa veche, demolată

„Studiu geotehnic pentru autorizaţie de construire «locuinţă (P+M)» [nu, nu este locuinţă ci o simplă anexă–magazie! Falsul are menirea de a mai atenua din penibilul ideii de studiu — care se referă, printre multe alte trăsnăi, la sedimente mio-pliocene — pentru o biată anexă de lemn din fundul curţii, cu suprafaţa de 18 m2] pe strada (…). municipiul Câmpina, judeţul Prahova”. Acesta este titlul studiului, pentru care am plătit 10,5 milioane de lei vechi.
„Studiul”, întocmit de P.F.A. Murărescu Mariana, conţine 10 (zece!) pagini, cu: Introducere. Descrierea amplasamentului, Date geologice şi geomorfologice generale, Consideraţii hidrografice şi hidrogeologice, Date seismice, Date climatice, Date geotehnice, Categoria geotehnică a amplasamentului şi, desigur, Concluzii şi recomandări. La care se adaugă 3 anexe: Plan de încadrare în zona, Plan de situaţie — locaţie foraj [!!] geotehnic şi Coloana litologică.

Printre altele, în cuprinsul studiului se precizează:

„Cercetarea s-a efectuat prin observaţii directe asupra terenului, prin analiza informaţiilor obţinute din studii geotehnice executate pe amplasamente învecinate şi prin intermediul unui foraj geotehnic executat pe amplasament.”

Şi se mai precizează:
studiu-geotehnic

„Municipiul Câmpina este situat în zona dealurilor subcarpatice, în cea mai mare parte dezvoltându-se pe terasa înaltă din amonte de confluenţa râurilor Prahova şi Doftana.
Zona are, în general, aspectul unui platou, cu uşoară înclinare de la nord către sud, şi este fragmentat de o serie de microdepresiuni în care s-a acumulat pluviaţia, dând naştere unei succesiuni de lacuri pe direcţia VSV–ENE. [Sunteţi sigură, doamnă Murărescu Mariana? După unele opinii, „linia” lacurilor de care vorbiţi dv. este indiciul unei falii. Care trece la nici un kilometru de anexa mea — Lacul Bisericii. Sunteţi sigură că nu-i un hazard pentru anexă?]
Partea de nord a localităţii (cartierul Muscel) se dezvoltă pe versanţii ce mărginesc platoul menţionat, în timp ce partea din sud (cartier Slobozia) [care se află la distanţă de câţiva kilometri de locul construirii anexei!] coboară pe fruntea de terasă până pe terasa joasă şi lunca râului Doftana.
Pe teritoriul localităţii sunt prezente, la suprafaţă, formaţiuni aluvionare cuaternare reprezentate prin bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri dispuse peste sedimente mio-pliocene, constituite din marne, argile, gresii, gipsuri, sare şi brecia sării (roca de bază). Local, peste aceste strate [sic!] sunt dispuse pământuri argiloase deluviale (pe fruntea terasei şi pe versanţi).
Structura geologică a fundamentului este puternic tectonizată într-o serie de cute, orientate aproximativ pe direcţia VSV–ENE (vezi harta geologică scara 1:200.000, foaia Târgovişte).” [până acolo s-a ajuns!]

Apoi („Consideraţii hidrografice şi hidrogeologice”):

„Principalele cursuri de apă din zonă, cu regim permanent, sunt râurile Prahova şi Doftana, care confluează la sud de oraş.
În zona localităţii Câmpina apele subterane provin din infiltrarea eficace a precipitaţiilor căzute în teritoriu şi amonte. Apele circulă pe relieful îngropat desenat la nivelul rocii de bază şi se pot acumula numai în aluviunile permeabile suprajaccente [!] (bolovănişuri şi pietrişuri).
Adâncimea la care se găsesc aceste ape variază în cuprinsul localităţii funcţie de cantitatea precipitaţiilor căzute, precum şi de condiţiile morfo-stratigrafice locale.”

În continuare găsim datele seismice, urmate de datele climatice:

„Municipiul Câmpina este situat într-o zonă cu climat temperat-continental, caracterizat prin următoarele valori:

● Regimul temperaturilor:
— temperatura medie anuală: +9oC
— temperatura maximă absolută: +37,8oC
— temperatura minimă absolută: –26,6oC,

urmate de: adâncimea maximă de îngheţ, cantitatea de precipitaţii (…); şi

● Regimul vânturilor
● Încărcări date de vânt
● Încărcări date de zăpadă [de curiozitate „încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR = 50 ani — deci fineţuri statistice!] — 2 kN/mp”

Apoi:

Date geotehnice: „Cercetarea s-a efectuat prin observaţii directe asupra terenului, prin analiza informaţiei geotehnice cunoscură în zonă din cercetări anterioare şi prin intermediul unui foraj geotehnic (F) executat pe amplasament.
(…) Morfologic — suprafaţa pe care va fi amplasată construcţia este relativ plană, aproape orizontală şi stabilă (neafectată de fenomene fizico-geologice active). (…) Litologic — succesiunea litostratigrafică prezentă în verticala zonei, traversată de forajul geotehnic executat, este următoarea (începând de la suprafaţă): 0,00 – 0,90 m (…), 0,90 – 2,00 m (…).” Etc.

Asta să i-o spună dna Murărescu lu’ mutu’: cei doi lucrători care venit (şi au lucrat circa 7 minute) au adus cu ei un sfredel, care nu depăşea lungimea de 1 m, aşa că de unde a apărut în studiu structura litologică până la 2,00 m e un mare mister!

Întrebare: Eu v-am plătit pe dv., dnă Murărescu Mariana pentru „studiul” dv. Dar dv. i-aţi plătit pe autorii manualelor de unde aţi extras toate „consideraţiile” tehnice din care am spicuit mai sus?

Şi, în final, concluzii şi recomandări, pe 2 (două) pagini. Printre care:

„Apa subterană poate fi prezentă în teren sub forma unor infiltraţii, la adâncimi ce variază în funcţie de cantitatea de precipitaţii ce cade în teren. Pentru orice eventualitate vor fi prevăzute la execuţie ore şi echipament pentru epuizarea apei din săpături.” [!]

Studiul geotehnic m-a costat, cum am mai spus, 10,5 milioane de lei vechi!

La fel de interesant privitor la obţinerea autorizaţiilor de demolare şi refacere a anexei este că printre entităţile implicate în cele două autorizări se află şi firma privată S.C. Floricon Salub s.r.l. Implicarea respectivei firme constă în eliberarea unui aviz de salubritate, „valabil până la finalizarea construcţiei, urmând ca ulterior să fie încheiat contractul de prestări servicii salubritate pentru deşeuri menajere.” Pentru firmă (ca şi pentru primărie) nu contează dacă proprietarul doreşte sau nu să încheie un contract; în cazul de faţă nu doreşte, pentru că construcţia este anexa unei case de vacanţă, folosită pe timp de weekend, drept care deşeurile menajere sunt transportate de proprietar la domiciliul din Bucureşti, unde are contract cu o altă firmă de salubritate, şi deci nu are nevoie de vreun alt contract.
Floricon Salub s.r.l. promite totodată ca „în cazul în care nu suntem solicitaţi pentru transportul şi depozitarea deşeurilor inerte vom anunţa în scris Consiliul Local Câmpina”. Adică să mă toarne! Îi anunţ pe această cale pe cei de la Floricon Salub că deşeurile rezultate de pe urma demolării şi refacerii anexei mele au constat exclusiv în lemne, pe care am ales să le fac cadou unor oameni care au nevoie de lemn pentru încălzire. Iar tabla ruginită de pe fostul grajd am preferat să o valorific (cu îngăduinţa domniilor lor) în propriul meu beneficiu.
Dar pentru simpla exprimare a disponibilităţii de a depozita deşeuri, şi nu pentru transportarea şi depozitarea lor efectivă, firma Floricon Salub a perceput o taxă de circa 1 milion de lei vechi. Să existe oare între Primăria Câmpina şi firma privată Floricon Salub un parteneriat de susţinere? Cu sau fără comision?… Poate că eu preferam să închei un contract cu o firmă din Ploieşti. Sau din Bucureşti. Sau din Braşov. Sau din Viena? N-aveam oare dreptul să aleg oricare firmă din Uniunea Europeană?

Deocamdată atât. Voi reveni.

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • romportal  On 31 Martie 2009 at 21:52

    Interesant. Fara a fi si surprinzator. Totusi, P.F.A. Murărescu Mariana a fost alegerea dumneavoastra sau este proiectantul agreat de primarie?

  • Paul Tumanian  On 20 Mai 2009 at 16:19

    Îmi pare rău că vă răspund cu mai bine de o lună întârziere. Motivul este că WordPress a băgat mesajul dv. la „spam”, unde nu mă uit de obicei.
    Da, P.F.A. Murărescu Mariana a fost alegerea mea, dar n-am nicio îndoială că există un număr de firme de profil care sunt „agreate” de primăria Câmpina. Când am pornit demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire am început cu proiectarea. Pentru proiectare, primăria Câmpina mi-a livrat o listă de 12 arhitecţi „agreaţi”, din care eu am ales unul.
    Cât despre studiul geotehnic, înainte de a mă hotărî asupra firmei, am mai testat încă o firmă sau două; tarifele erau tot cam pe-acolo.
    Aici sunt două probleme. 1/ Asemenea firme, cel puţin în Câmpina, sunt puţine la număr, drept care eşti considerat, la oricare din ele, drept „solicitant”, nu drept client, pe care normal ar fi să-l trateze cu politeţe şi cu respect; în realitate eşti tratat de sus, cu condescendenţă şi cu iritare, ca unul cu care ele, firmele, sunt obligate să-şi piardă timpul. 2/ Legea este cretină fiindcă nu departajează construcţiile după destinaţie, după materialele de construcţie folosite şi după dimensiune; dacă construieşti o anexă de 18 m.p., fără utilităţi, respectiv, electricitate, alimentare cu apă şi gaz (cazul meu), sau o vilă cu 20 de camere, aprobările pe care trebuie să le obţii sunt aceleaşi.
    Aprobările pentru anexa mea de lemn („o amărâtă de magazie!”, cum m-a apostrofat arhitectul într-un moment de iritare, când mi-am permis să am o anumită pretenţie — asta, înainte de criză, când sigur că era infinit mai convenabil pentru arhitecţi să proiecteze un căsoi decât o anexă de lemn) m-au costat circa 1000 de euro.

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: