Monthly Archives: iunie 2009

Secvenţe mediatice estivale

Talk show la Realitatea TV despre noii parveniţi, proprietari de elicoptere, care aterizează pe unde vrea muşchii lor, fără nicio autorizaţie. Pe acest subiect toţi cei de faţă sunt în consens… Din vorbă‑n vorbă, fostul deputat PRM‑ist Lucian Bolcaş şi senatorul UDMR‑ist György Frunda ajung să se complimenteze reciproc, urându‑şi viaţă lungă. „Nu atât de lungă — precizează, mucalit, György Frunda adresându-se colegului său jurist — cât s‑ajungă domnul Vadim Tudor preşedintele României, că ar însemna să trăiţi infinit.” După uzanţele profesiunii, ambii sunt maeştri. Faţa maestrului Bolcaş prinde să se lungească dar n‑apucă s‑ajungă prea lungă. „Domnule Frunda, îi răspunde conciliant PRM‑istul, ştiţi, pe mine mă cheamă Lucian Bolcaş.”

***

Într‑un interviu publicat în suplimentul „Timpul liber” al României libere, Radu Paraschivescu, traducător, scriitor şi redactor la editura Humanitas, afirmă negru pe alb: „Mă bucur că am depăşit etapa în care evocam steril neputinţa de‑a avea un Havel român. L‑am avut, dar n‑am fost pregătiţi să‑l recunoaştem.” Cine să fie, cine să fie? Şeful său, Gabriel Liiceanu? Te pomeneşti!

***

Alt talk show, tot la Realitatea TV, de astă dată pe tema imunităţii parlamentare, cu aplicaţie la Adrian Năstase şi la Monica Iacob Ridzi. Proaspăt devenitul deputat PDL‑ist Sever Voinescu comentează lungile dezbateri care au avut loc într‑o comisie — n‑am reţinut care —, la sfârşitul cărora un membru al comisiei a ieşit pe post după terminarea şedinţei, la ora 1 noaptea, şi a făcut declaraţiile cuvenite. „Dar avea voie un membru să iasă pe post?” — se întreabă cu subînţeles „maestrul” Adrian Păunescu (alt maestru!); şi completează tot el, mucalit, „A, da! că era trecut de miezul nopţii”… Câtă subtilitate la maeştrii ăştia!

Reclame

La ce foloseşte Poliţia Comunitară? (VIII)

Poliţia Comunitară, mană cerească pentru… angajaţii ei

Sâmbătă, ora 14,30. Ajung acasă. Undeva, peste străzi, muzică lăutărească pentru delectarea unei bune părţi din cartierul Berceni, voioşie mare cu chiuituri, în bună tradiţie dâmboviţeană.

Peste drum, la doi paşi, pe strada Izvorul Mureşului, Poliţia Comunitară a sectorului 4, Secţia a 3-a.

Intru pe poarta Poliţiei Comunitare, instalată acum câţiva ani în locul unei creşe de pe vremea odiosului regim comunist. Dar — nu-i aşa? — linişte şi ordine înainte de toate. Clădire mare cât o şcoală, alături, o curte plină cu maşini (al căror număr e secret de stat).

Patru handralăi comunitari sprijină, de o parte şi de alta, balustrada, la umbră deasă, relaxaţi. Muzica lăutărească, nici gând să-i deranjeze. — Spuneţi? mă întâmpină unul din poliţişti. — Păi, mă gândeam că muzica asta pe care o auziţi şi dumneavoastră nu-i potrivită pentru ora asta [interval de linişte, conform legii: 14–17 h]. Şi chiar dacă n-ar fi interval de linişte, tot n-ar fi în regulă. — De unde? se arată interesat (şi mirat în acelaşi timp) un al doilea poliţist comunitar, d-acia din maşină? — Nu, zic, asta nu-i muzică din maşină, e muzică de-un cartier întreg. — Nu ştiţi de unde vine? se interesează al treilea poliţist comunitar (care pare a fi şef). — Asta, cred că dumneavoastră v-ar fi mult mai simplu s-o aflaţi. — Ia urcaţi-vă, măi, în maşină şi vedeţi despre ce-i vorba, zice şefu’.

Cu câteva săptămâni înainte, luând în serios „programul ecologic” anunţat de primarul Piedone (căruia i se subordonează Poliţia Comunitară a sectorului 4), le atrăsesem atenţia asupra unui loc noroios (fuseseră multe ploi) folosit pentru parcare, de unde noroiul era împrăştiat — cu nesimţire — peste asfaltul proaspăt turnat, pe o rază de zeci de metri. Mă gândeam la o îngrădire, ceva, eventual chiar la aplicarea unei/unor amenzi (conform prevederilor Codului rutier). Între timp a venit seceta, apoi furtuna. Locul e tot acolo, când noroios, când prăfos, după capriciile vremii. Şi tot neîngrădit.

Salarii bune, linişte; spaţiu pentru birouri, cât cuprinde; maşini, câte pofteşti. Obligaţii de serviciu… Obligaţii?!

Să tot trăieşti la Poliţia Comunitară.

%d blogeri au apreciat asta: