S.C. Hidro Prahova S.A. — premise şi realităţi (II)


Continuare de aici

2. Realităţi

Hidro Prahova, în regim de avarie: economie de… presiune
Într-un pliant propagandistic difuzat la începutul acestui an, primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, menţiona printre realizările anului trecut „Finalizarea proiectului cu finanţare europeană «Îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă a zonei Nord a municipiului Câmpina»”. Proiect creaţie Hidro Prahova, bineînţeles… Ce putem spune? Un lucru e cert: s-o fi finalizat. Dar degeaba! În zona Nord a municipiului Câmpina nu s-a clintit nimic. Şi nici în zonele din celelalte puncte cardinale. Totul a rămas pe hârtie.
Hidro Prahova furnizează apă la presiune de avarie pe toată durata zilei, iar la miezul nopţii (uneori sunt chiar mai grăbiţi) reduce presiunea până la o valoare care cu siguranţă nu depăşeşte 0,5 bar. După cum aprecia master-planul proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova” (v. partea I) pierderile în reţelele de alimentare cu apă din oraşele judeţului — şi, de bună seamă, Câmpina nu face excepţie — ajung până la 50% din producţie. Pentru a diminua pierderile din reţea, Hidro Prahova recurge la economie de… presiune.

Optimismul primarului probabil că a renăscut între timp. Căci spre sfârşitul anului 2009, la cinci ani şi mai bine de la înfiinţarea Hidro Prahova, Horia Tiseanu se arăta de-a dreptul indignat de comportamentul societăţii:

„«Nu sunt genul care să înjur sau care să facă scandal!» Iată o declaraţie a primarului Horia Tiseanu, care în emisiunea Administraţia în Obiectiv s-a hotărât să vorbească deschis. A recunoscut că a fost de acord cu trecerea CPGC la Hidro Prahova, o societate judeţeană, gândindu-se la banii care ar putea fi investiţii în reţelele de apă şi canalizare. S-a gândit şi la calitatea şi timpul de intervenţie al echipelor de muncitori, atunci când apar avarii pe conducte. A crezut că va avea o colaborare bună cu cei din conducerea Hidro Prahova. La fel cum au crezut şi primari din alte localităţi, care s-au asociat cu societatea judeţeană. Numai că nimic din cele promise nu s-a întâmplat. La Câmpina nu a fost investit niciun leu, lucrările se execută ca pe vremea fostei Companii Publice de Gospodărire Comunală. Aşa că primarul a ieşit la rampă şi a trecut la ameninţări.
Aşadar securea războiului a fost dezgropată. Hidro Prahova a venit cu multe promisiuni dar cu niciun fel de realizări. Lucru care nu este pe placul multor edili locali. Cel puţin nu pe placul lui Horia Tiseanu care s-a plictisit să aştepte.” (valeaprahovei.tv: „La un pas de divorţ”, 21 oct. 2009)


Tertipuri marca Hidro Prahova…
Şi fiindcă Hidro Prahova nu poate (nu vrea) să asigure în reţele o presiune normală a apei potabile (fiindcă presiunea scăzută este singura modalitate de care dispune pentru a mai reduce din uriaşele pierderi de care vorbeam), ia uitaţi-vă mai jos la ce recurge!

Ordinul nr. 90 din 20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) prevede un contract–cadru pe care furnizorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Anexa 3 — CONDIŢII DE CALITATE ŞI LEGISLAŢIA APLICABILĂ), este obligat să-l încheie cu beneficiarii. Contractul–cadru trebuie să conţină următoarea prevedere:

„Presiunea apei asigurată la ultimul nivel al condominiului este de ….. (se trece valoarea presiunii ce trebuie asigurată — subl. mea), la un consum de apa instantaneu de …… (se trece consumul de apa instantaneu, considerând factorul de simultaneitate din normele de proiectare).

Debitul de apă minim asigurat este de ……. l/s şi de ……. mc/zi. (…)”

Ei bine, în locul acestei prevederi obligatorii, ce pune în schimb Hidro Prahova în contractul cu clienţii săi? Iată ce pune:

„Presiunea apei în sistemul de distribuţie / în punctul de delimitare a instalaţiilor între operator şi utilizator la data semnării prezentului se situează (subl. mea) în intervalul 1,4–2,2 BARR.”

Nici tu presiune „ce trebuie asigurată”, nici tu „consum instantaneu”, nici tu „debit de apă minim asigurat”! Nimic! Poftim de verifică singur dacă Hidro Prahova n-a minţit afirmând că „la data semnării prezentului contract” presiunea apei în reţea s-a situat în intervalul… cutare! Iar dacă, prin absurd, să zicem că aşa a fost, creează pentru Hidro Prahova această prevedere aberantă vreo obligaţie? Evident, niciuna.

…Sub acoperirea „autorităţii tutelare”
În luna mai a acestui an am pus întrebarea de mai sus „autorităţii tutelare”, ANRSC. Iată ce răspuns am primit:


După cum se poate vedea, ANRSC se preface că mi-a răspuns la chestiunea cu presiunea apei din reţea într-o scrisoare anterioară, când în realitate în acea scrisoare (v. mai jos) (NU) mi-a răspuns la alte două întrebări pe care i le-am pus, şi anume cele referitoare la tariful apei şi la taxarea apei de ploaie.

Asta îmi aminteşte de un banc din „Epoca de aur”. Un cetăţean intră într-un magazin şi întreabă: „Aveţi brânză?” Vânzătorul îi răspunde: „Nu, aici n-aveam carne. La magazinul de alături n-au brânză.”

Întrebarea referitoare la absenţa din contract a prevederii privind asigurarea unei presiuni date în reţea am pus-o în formă scrisă şi Hidro Prahova, sucursala Câmpina, la data de 6 iunie 2011. Sucursala nu a binevoit să-mi răspundă, încălcând astfel fără pic de jenă prevederile art. 7, alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Tarife pentru acoperirea pierderilor la Hidro Prahova
Vă rog să priviţi — mai jos — „dinamica” tarifelor practicate de Hidro Prahova, sucursala Câmpina, pentru apa potabilă, în ultimii 5 ani.

Aşa cum se poate vedea, ultima mărire a tarifului apei potabile (şi implicit al serviciilor de canalizare) a fost drastică: 44%; adică de la 2,09 lei/m3 pe luna februarie 2011 la 3,00 lei/m3 (fără TVA!) pe luna martie. Asta, în condiţiile în care alte utilităţi, respectiv gazul metan şi energia electrică, nu au suferit majorări de tarife în intervalul respectiv; doar preţul carburanţilor a fost majorat semnificativ; dar care este ponderea carburanţilor în volumul cheltuielilor S.C. Hidro Prahova, ca să justifice o majorare de 44%? (Nivelul inflaţiei pe 2010 s-a situat, după cum se ştie, la 8%.)

Am pus, fără să-mi fac iluzii, aceste întrebări ANRSC. Răspunsul este cel de mai jos:



„Menţionăm că, potrivit prevederilor legale în vigoare, strategia de tarifare a fost avizată de A.N.R.S.C. prin adresa (…)” este răspunsul autorităţii tutelare. Doar strategia, nu şi tariful, din câte se poate vedea!
În rest, se vorbeşte de „strategia de fundamentare a preţurilor/tarifelor”, care este prezentată în nu ştiu ce act adiţional, se vorbeşte de „dezvoltare durabilă”, se vorbeşte de tot ce vrei şi ce nu vrei, numai de modul de stabilire, concret, al tarifelor nu se vorbeşte. Asta, se pare, nu-i de nasul muritorul de rând! Nici măcar o trimitere la Legea concurenţei nr. 21/1996, care, la art. 4 (1), prevede că „preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural [cazul reţelelor de distribuire a apei potabile] (…) se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.”

Încă o dată despre taxarea apei de ploaie
Chestiunea este aceeaşi pe care am mai abordat-o pe acest blog.
În privinţa apei ploilor căzute pe terenuri private, taxate de Hidro Prahova sub pretextul că se scurg pe domeniul public, unde sunt preluate de reţeaua de canalizare aparţinând societăţii (indiferent dacă pe strada respectivă există sau nu canalizare, sau dacă terenul se află situat sub nivelul străzii etc.), ANRSC face iniţial trimitere la Ordinul Preşedintelui ANRSC nr. 90/2007 (v. mai sus), unde se stabileşte modul de determinare a „apei meteorice preluate (subl. mea) de reţeaua de canalizare”. Iar dacă am revenit cu întrebarea Ce se întâmplă în cazul apei nepreluate, pe care Hidro Prahova se încăpăţânează să o taxeze abuziv, răspunsul a fost cel prezentat la începutul articolului: trimitere, pentru litigii, la autoritatea administraţiei publice locale.
Drept care, m-am adresat din nou — într-o ultimă încercare — Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, cu menţiunea că, în pofida constatării CPCPh cum că Hidro Prahova se află în culpă şi a fost (sau urma să fie sancţionată), situaţia a rămas neschimbată. Adică aşa cum o doreşte Hidro Prahova. Întru prosperitatea „managerilor” ei, în dispreţ suveran la adresa clienţilor. Aşa cum îi stă bine unei societăţi (de partid şi) de stat.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: