Monthly Archives: iunie 2014

Călin Popescu Tăriceanu: politică viscerală

Călin Popescu Tăriceanu a anunţat azi în Senat iniţiativa sa de a nu-l invita pe preşedintele Traian Băsescu la festivitatea aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului.NICOLAESCU - LEGI

Pe acest subiect al trimis Senatului României scrisoarea de mai jos.

„Buna ziua.

Apropo de neinvitarea preşedintelui României la festivitatea de aniversare a 150 de ani de existenţă a Senatului în România, cu motivaţia că preşedintele a dorit desfiinţarea Senatului şi deci nu are ce căuta la o festivitate a instituţiei pe care o doreşte desfiinţată…

S-ar putea la fel de bine argumenta neinvitarea preşedintelui nici la Camera Deputaţilor, la o eventuală festivitate, urmare a dorinţei sale de a o desfiinţa pe aceasta, pentru a se ajunge la parlamentul unicameral preferat de popor prin referendum.

Acest tip de argumentaţie ar sta în picioare numai dacă preşedintele ar fi adeptul unei camere unice care să se numească Camera Deputaţilor, respectiv Senat. În realitate, preşedintele este favorabil ideii de parlament unicameral nu prin desfiinţarea uneia din camere ci prin reorganizarea legislativului sub numele de Parlament. De altfel, înseşi întrebările puse prin referendum — reamintesc — nu au conţinut nicio întrebare referitoare la desfiinţarea uneia din camere:

1. Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?

2. Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

Prin urmare iniţiativa dlui Călin Popescu Tăriceanu de neinvitare a preşedintelui nu are altă justificare decât antipatia sa personală faţă de Traian Băsescu.”

Actualizare din 7 octombrie.
Nu am primit de la Senatul României nici un semn că ar fi recepţionat mesajul meu, darmite vreun răspuns! Drept care l-am mai trimis încă o dată.
Apropo de reacţiile instituţiilor statului: La scrisoarea unui „băsist”, publicată pe acest blog şi pe Contributors.ro, dar şi expediată preşedintelui României pe data de 10 sept., am primit pe data de 30 sept. următorul mesaj: „Domnule Paul Tumanian, Va mulţumim pentru opiniile, comentariile şi observaţiile adresate Preşedintelui României, domnul Traian Basescu. Cu stima, Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu”.
Nici scrisoarea către Traian Băsescu nu era tocmai prietenoasă. Dar de! Una e Traian Băsescu, şi cu totul altceva Călin Popescu Tăriceanu–Inimă–Zburdalnică.

Enel: „Vezi ce ţi-am pregătit luna aceasta!”

Am primit scrisoarea ta, dragă Enelule. Am văzut şi cum începe:

„Încercăm permanent să aducem inovaţii în serviciile noastre…”


Nu m-am îndoit nicio clipă, să ştii, că faci tot posibilul să ne aduci inovaţii, nouă clienţilor! N-am avut nici cea mai mică îndoială că ai cu noi cele mai bune intenţii! Şi ce frumos continuă — scrisoarea ta, la ea mă refer:
Enel
„…care să-ţi uşureze viaţa şi să-ţi dea energie pentru toate lucrurile care contează cu adevărat pentru tine.”

Foarte frumos spus! Splendid! Nu eram eu foarte sigur că îmi cunoşti viaţa până la cele mai mici amănunte, ca să ştii ce contează cu adevărat pentru mine, şi d-aia mă tot întrebam: Măi, să fie! Mi-a pregătit drăguţul de Enel ceva pentru luna asta! Ce să fie, ce să fie?… Când, ce să vezi! Vine anunţul DNA-ului cu Florinache al tău, Gugu Florin şi cu ăilalţi băieţi de nădejde. Şi-mi zic: I-ote, nene! scrisoarea mi-a trimis-o înainte să facă DNA-ul anunţul cu pricina. Şi abia atuncea mi-a căzut fisa: Drăguţu’ de tine, te pregăteai să mărturiseşti toată tărăşenia şi să ne dai banii înapoi pentru facturile umflate! Să ne crească şi nouă energia! De la vestea cea bună! Să ne crească, mă rog, cu factură cu tot, da’ ce importanţă mai are! Tot ce-i pe lumea asta are un cost, nu?…

Şi toate mărturisirile astea te pregăteai să le faci, cum ziceam, înainte să intre pe fir DNA-ul! Asta era, hoţomanule ce eşti! Umbli cu surprize, bată-te să te bată! Vorba aia, greşeala mărturisită e pe jumătate iertată. Da’ ce zic eu, pe jumătate! Iertată de tot! Păi dacă e să ne dai banii înapoi, DNA-ul ce treabă mai are? Mai bine să se desfiinţeze dracului — DNA-ul ăsta al lui Băsescu! DNA-ul ăsta care nu mai pridideşte să fabrice dosare politice! Păi ce are cu tine, Eneluş drăguţule, dacă, iacătă, tu trimiţi scrisori la clienţi şi te pregăteşti să dregi lucrurile?

N-am citit scrisoarea până la capăt, dar îţi zic un lucru, Enelule: buna ta intenţie (să-mi dai banii înapoi), ţi-o spun fără înconjur, m-a uns pe suflet! Aşa că dacă DNA-ul, în neobrăzarea lui, te sâcâie în continuare, contează pe mine. Ca martor. Florinache al tău n-are de ce să intre după gratii. Vorba americanului, Just tell me! Şi m-am prezentat martor la proces!

Cele bune.
Un martor binevoitor

Ce mai faci, măi Mathias Hanel?

Am primit scrisoarea ta cu noul contract Romtelecom.

Spui acolo, chiar pe undeva pe la-nceput: „în urma acceptului tău telefonic”… Sau: „…cât şi dreptul tău de a denunţa unilateral contractul”…

Păi bine, măi băiatule, tu îţi închipui că aş putea uza eu de dreptul meu de denunţa contractul! Şi încă unilateral! Chiar dacă ai ajuns Director Executiv Comercial – Segment Rezidenţial România, cum să-ţi fac eu ţie una ca asta? După ce ne cunoaştem de atâta vreme! Începi cu „Stimate client”! Ce figură eşti! Altădată începeai cu „Dragă Paul”. Nu ştiu ce te-a apucam acuma s-o dai pe „Stimate client”! E-adevărat că închei scrisoarea cu formula „Cu prietenie”. Dar nu-i de-ajuns, măi Mathias, ce dracu’! Ai uitat cum chiuleam amândoi de la mate şi săream gardu’ în curte la — zi-i! — chestia aia cu agricultură, cu mici, cu muştar şi cu fasole… Fasolea aia de-o mâncam amândoi din acelaşi blid şi-n acelaşi timp ne trăgeam de şireturi?… Dac-ai uitat, să-ţi fie ruşine! Că eu n-am uitat.

Aştept de la tine încă o scrisoare, bătrâne — s-o dregi, să-mi zici ca pe vremuri, „Dragă Paul”. Sau „Dragă Paulică”, nu? Ce vremuri au fost, ţi-aduci aminte?

Cu drag,
Paul

%d blogeri au apreciat asta: