Monthly Archives: noiembrie 2015

A nu gândi… pozitiv

Zice filozoful Andrei Pleşu într-un discurs de mulţumire pentru acordarea unui titlu de doctor honoris causa — citez din memorie: Niciodată n-am putut să înţeleg ce înseamnă a gândi pozitiv. Îmi spunea şi Péter Esterházy, continuă A.P.: Păi, a gândi pozitiv înseamnă a nu gândi deloc…

Ce să zic… Judecând după operele lui Péter Esterházy, mie unul mi se pare că, într-adevăr, scriitorul ungur — în ciuda numeroaselor aprecieri venite de ici şi de colo — gândeşte cât se poate de pozitiv!

Cât despre filozoful nostru (care, printre altele, îi detestă pe specialişti), impresia mea e că se completează de minune, în toate cele, cu scriitorul maghiar. A.P., deşi umanist (sau tocmai de aceea) îşi închipuie probabil că a gândi, a raţiona de-adevăratelea, e ca într-o teoremă: ajungi la un q.e.d. unic şi irevocabil. Un raţionament, o judecată de valoare cu concluzie multiplă, dintre care una pune, poate, într-o lumină pozitivă obiectul deducţiei (o persoană, un caracter, un gest, o acţiune, orice), iar o altă concluzie sugerează respingerea/ contestarea respectivei persoane, respectivului caracter, gest etc., ambele concluzii fiind susţinute cu argumente egal valabile, iar tu, gânditorul, înclini în mod pozitiv spre concluzia favorabilă — ei bine, despre acel raţionament ar zice filozoful că înseamnă a nu gândi.

A gândi, pentru filozoful Pleşu înseamnă practic, se pare, a-ţi etala public glumiţele (căci ca operă autentică nu avem mare lucru a consemna — mă rog, „despre îngeri”…), zburdălniciile verbale, la finalul cărora, a merge, de la tribuna de orator, până acolo încât a-ţi îngroşa vocea şi a mai lăsa şi câte o mică pauză, în maniera scheciurilor lui Tomazian sau Horia Şerbănescu sau Radu Zaharescu (cine îşi mai aduce aminte de ei), aşteptând hohotele de râs ale publicului. Care uneori nu vin. Că de, mai sunt şi oameni serioşi în sală.

Cât despre faptul că ţine o alocuţiune despre prostie (o adevărată obsesie naţională) la conferirea titlului de doctor honoris cauza al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, mă limitez să observ că o fi ştiind el ceva.

În treacăt fie spus, mai observa Andrei Pleşu în aceeaşi alocuţiune că unii au mania citării și că nu se lasă până nu fac o trimitere la un nume celebru, indiferent despre ce s-ar discuta, ca de pildă despre țuică. Asta ar fi, cum s-ar zice, tot o dovadă de prostie. Iată, câteva zile mai târziu, filozoful a ajuns la rândul său să fie citat în legătură cu wc-urile: „Andrei Plesu spunea că România va intra cu adevărat în Europa atunci când vom avea toalete publice curate.”

Reclame

Să-ţi răspundă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate? Ţi-ai găsit!

În România şansa ca o petiţie online către una din autorităţile statului să fie luată în seamă este comparabilă cu cea a găsirii unui bileţel strecurat într-o sticlă goală de către un naufragiat pe o insulă pustie, şi aruncată în valurile Oceanului. D-apoi şi să mai şi primească răspuns!

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face excepţie. Dimpotrivă.

Unde sunt gratuităţile şi prioritatea serviciilor medicale pentru beneficiarii Legii 189/2000?

Am încercat în primăvara acestui an un dialog cu serviciul intitulat, pompos, „Relaţii cu Asiguraţii, Presă şi Purtător de Cuvânt”. Doream să fiu informat despre gratuităţile acordate beneficiarilor Legii 189/2000 (persecutaţi etnic, refugiaţi etc. — vezi şi „Legea 189/2000 şi contribuţia la sistemul de asigurări sociale de sănătate (CASS)” Nu de alta, dar fostul meu medic de familie, când i-am amintit de gratuitate şi de prioritate, mi-a râs în nas.

Legea 189/2000 conţine, la art. 5, lit. a, următoarea prevedere:

Persoanele prevăzute la art. 1 si 3 vor beneficia de prevederile prezentei ordonanţe cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea şi de următoarele drepturi:

a) asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor.

Am trimis deci CNAS mesajul de mai jos, pe adresa: relpubl1@casan.ro.

Bună ziua.
Sunt beneficiar al Legii 189/2000, prin Hotărârea (…) a Casei de Pensii Mun. Bucureşti, şi, desigur, asigurat CNAS. Am beneficiat până acum în mod regulat de gratuitate la medicamente. Legea mai sus menţionată prevede însă şi gratuitatea serviciilor medicale. Cum Legea nu dă amănunte în acest sens, iar cheltuielile mele cu serviciile medicale au fost importante în tot acest interval, apelez la dv. pentru a face cuvenita precizare: la care anume servicii medicale şi în ce condiţii am dreptul la servicii medicale gratuite.
Mulţumesc.

Mesajul a fost expediat pe 19 martie 2015. Niciun răspuns. Aşa că am tot ţinut-o în expedieri. Pe 27 aprilie îl trimiteam pentru a şasea oară! Între timp am făcut o reclamaţie şi la preşedintele CNAS. De asemenea fără niciun răspuns!

Pe 29 aprilie primeam mesajul (semnat George Pantilimon):

Buna ziua,
Aveti dreptul la gratuitatea tuturor serviciilor medicale cuprinse in pachetele de baza pe domenii de asistenta sanitara asa cum sunt enumerate in HG.400/2014 pentru aprobarea contractului cadru pentru anii 2014-2015 si pentru care nu este facuta vre-o alta precizare priviind achitarea unor sume de bani.
http://www.cnas.ro/national-page/hotarare-nr-400.html
Serviciul Relatii cu Asiguratii, Presa si Purtator de Cuvant”

Ce observăm? Că răspunsul mă trimite la o hotărâre de guvern şi la contractul-cadru pentru 2014–2015 şi la un sit web: http://www.cnas.ro/national-page/hotarare-nr-400.html.

Ştiţi cum arată respectivul contract-cadru? Are 64 de pagini şi nicio referire la legea 189/2000. Singura referire la „legi speciale”, unde pot presupune că mă încadrez ca beneficiar al legii 189/2000, este cea din art. 21, alin. (1):

Pentru categoriile de persoane prevăzute în legi speciale, casele de asigurări de sănătate decontează serviciile medicale furnizate prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază, în condiţiile prevăzute în norme, cu respectarea prevederilor art. 213 lit. c) şi d) din Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu alte cuvinte, după ce că eram trimis să caut într-un document de 64 de pagini, trebuia apoi să mai scotocesc şi în Legea 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare! Treabă de consultant juridic, pe care domnul de la „Relaţii cu Asiguraţii etc.”, pre numele său GEORGE PANTILIMON, îmi sugera indirect că ar trebui să-l plătesc.

Gratuităţile şi prioritatea prevăzute de Legea 189/2000: praf în ochi!
Vasile Ciurchea
Drept care, i-am trimis, în replică, pe 29 aprilie, mesajul de mai jos.

Buna ziua.

In documentul indicat de dv. nu exista nicio referire la legea 189/2000. Cum HG 400/2014 îi are in vedere pe toti asiguratii din sistemul national de sanatate, deduc ca prevederea din respectiva lege este litera moarta. Altfel spus, praf in ochi: ca beneficiar al Legii 189/2000 nu beneficiez de niciunul din avantajele din domeniul medical prevazute acolo: servicii medicale gratuite si cu prioritate etc. Cred ca va este clar (sau ar trebui sa va fie) ca legiuitorul, atunci cand a prevazut beneficiile mentionate, nu putea sa le enumere in detaliu. Era de datoria CNAS sa o faca. Si nu a facut-o.

Asadar, pentru a catadicsi sa raspundeti in doua banale fraze la o intrebare simpla, a fost nevoie de 40 de zile si de numeroase reveniri. Inclusiv de reclamatie la presedintele Casei. Ma asteptam deci sa incepeti mesajul cu scuze! Nu degeaba toata lumea e ingrozita si dezgustata de birocratia din Romania si de nesimtirea functionarilor publici! (…)

Sa va fie rusine!

Neavând bani pentru consultant juridic, m-am plâns pentru a doua oară preşedintelui CNAS, de astă dată referindu-mă la conţinutul răspunsului dat de dl Pantilimon. Tot pe 29 aprilie. Şi tot fără niciun răspuns.

Rămâne de văzut care este calea cea mai potrivită de combatere a nesimţirii CNAS: Secretariatul General al Guvernului, Preşedinţia României, Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor, sau cine ştie ce altă variantă.

Completare. Hotărârea nr. 400 din 13 mai 2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014–2015, conţine, la art. 20, alin (1), următoarea prevedere.

Pentru categoriile de persoane prevăzute în legi speciale, care beneficiază de asistenţă medicală gratuită suportată din Fond, în condiţiile stabilite de reglementările legale în vigoare, casele de asigurări de sănătate decontează suma aferentă serviciilor medicale furnizate prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază, care cuprinde atât contravaloarea serviciilor medicale acordate oricărui asigurat, cât şi suma aferentă contribuţiei personale prevăzute pentru unele servicii medicale ca obligaţie de plată pentru asigurat, în condiţiile prevăzute în norme.

Aşadar, „casele de sănătate” decontează contravaloarea serviciilor medicale acordate oricărui asigurat, plus partea din cost care i-ar reveni asiguratului dacă n-ar fi „special”.

Întrebările sunt două: 1) Care anume servicii medicale intră în categoria la care se referă prevederea de mai sus; căci sigur nu intră toate. Şi mai ales: 2) Casele de sănătate ştiu de această prevedere; şi, dacă ştiu, se conformează?

8 ani pe WordPress

Happy Aniversary WP 8 years

%d blogeri au apreciat asta: