A nu gândi… pozitiv


Zice filozoful Andrei Pleşu într-un discurs de mulţumire pentru acordarea unui titlu de doctor honoris causa — citez din memorie: Niciodată n-am putut să înţeleg ce înseamnă a gândi pozitiv. Îmi spunea şi Péter Esterházy, continuă A.P.: Păi, a gândi pozitiv înseamnă a nu gândi deloc…

Ce să zic… Judecând după operele lui Péter Esterházy, mie unul mi se pare că, într-adevăr, scriitorul ungur — în ciuda numeroaselor aprecieri venite de ici şi de colo — gândeşte cât se poate de pozitiv!

Cât despre filozoful nostru (care, printre altele, îi detestă pe specialişti), impresia mea e că se completează de minune, în toate cele, cu scriitorul maghiar. A.P., deşi umanist (sau tocmai de aceea) îşi închipuie probabil că a gândi, a raţiona de-adevăratelea, e ca într-o teoremă: ajungi la un q.e.d. unic şi irevocabil. Un raţionament, o judecată de valoare cu concluzie multiplă, dintre care una pune, poate, într-o lumină pozitivă obiectul deducţiei (o persoană, un caracter, un gest, o acţiune, orice), iar o altă concluzie sugerează respingerea/ contestarea respectivei persoane, respectivului caracter, gest etc., ambele concluzii fiind susţinute cu argumente egal valabile, iar tu, gânditorul, înclini în mod pozitiv spre concluzia favorabilă — ei bine, despre acel raţionament ar zice filozoful că înseamnă a nu gândi.

A gândi, pentru filozoful Pleşu înseamnă practic, se pare, a-ţi etala public glumiţele (căci ca operă autentică nu avem mare lucru a consemna — mă rog, „despre îngeri”…), zburdălniciile verbale, la finalul cărora, a merge, de la tribuna de orator, până acolo încât a-ţi îngroşa vocea şi a mai lăsa şi câte o mică pauză, în maniera scheciurilor lui Tomazian sau Horia Şerbănescu sau Radu Zaharescu (cine îşi mai aduce aminte de ei), aşteptând hohotele de râs ale publicului. Care uneori nu vin. Că de, mai sunt şi oameni serioşi în sală.

Cât despre faptul că ţine o alocuţiune despre prostie (o adevărată obsesie naţională) la conferirea titlului de doctor honoris cauza al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, mă limitez să observ că o fi ştiind el ceva.

În treacăt fie spus, mai observa Andrei Pleşu în aceeaşi alocuţiune că unii au mania citării și că nu se lasă până nu fac o trimitere la un nume celebru, indiferent despre ce s-ar discuta, ca de pildă despre țuică. Asta ar fi, cum s-ar zice, tot o dovadă de prostie. Iată, câteva zile mai târziu, filozoful a ajuns la rândul său să fie citat în legătură cu wc-urile: „Andrei Plesu spunea că România va intra cu adevărat în Europa atunci când vom avea toalete publice curate.”

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: