Cât timp vor mai îngrăşa locuitorii României societăţile de apă şi canalizare? (I)


Eterna apă de ploaie

Despre taxarea abuzivă a apei de ploaie am mai scris pe acest blog în repetate rânduri. Vezi de pildă aici, sau aici, sau aici.

Până acum n-am prea „deranjat” primăria în chestiunea taxării apei pluviale, crezând că tot ce un consiliu local, eventual un primar, ar putea face ar fi să „pună o vorbă bună” pe lângă distribuitorul de servicii, sau să găsească o cale alternativă pentru asigurarea respectivelor servicii pentru comunitate. Vom vedea mai jos că nu-i deloc aşa.

Pe 25 februarie 2016 am trimis prin e-mail Primăriei municipiului Câmpina o sesizare cuprinzând mai multe întrebări, dintre care una se referea (din nou) la apa de ploaie, pe care locuitorii Câmpinei sunt obligaţi să o plătească societăţii HIDRO PRAVOVA:

„Nu îi poate ajuta Primăria pe locuitorii Câmpinei să scape taxa pe apa de ploaie, care îi aduce societății HIDRO PRAHOVA un venit absurd (cu atât mai mare cu cât plouă mai mult!), indiferent dacă rețeaua de canalizare preia sau nu, tehnic vorbind, apa scursă din gospodăriile private? Întrebare pe care v-am pus-o în martie… 2014!”

Peste trei săptămâni primăria mi-a răspuns astfel la întrebarea de mai sus:

„Pentru problema ridicată de dumneavoastră privind taxa pe apa de ploaie pe care o încasează SC HIDRO PRAHOVA SA, vă rugăm să vă adresaţi aceste societăţi pentru clarificări.”

Altfel spus, eşti nemulţumit de Hidro Prahova, plânge-te la Hidro Prahova!

Cum aveam deja o îndelungată experienţă în materie de Hidro Prahova, şi cum recent instalatul viceprim-ministru Vasile Dîncu, ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, tocmai promisese o reformă substanţială în administraţie, m-am gândit că a sosit momentul să-i cer sprijinul. Cu atât mai mult cu cât era (este) o problemă la nivel naţional, care îi afectează pe cei mai mulţi dintre locuitorii din oraşele unde operează societăţi de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare. Mesajul pe care i l-am trimis vicepremierului îl redau mai jos integral.

„Domnule Viceprim-ministru,

Profit de disponibilitatea pe care aţi declarat-o public de a interveni pentru normalizarea diverselor aspecte care ţin de administraţia publică, ca şi de înnoirea generală al cărei ton l-a dat Guvernul Cioloş la instalarea sa, pentru a încerca să rezolv cu ajutorul dumneavoastră o problemă de interes public care se încadrează, după părerea mea, cu brio, în categoria aberaţii în detrimentul cetăţeanului.

Este vorba de taxarea aşa-zisei „ape pluviale” pentru toţi abonaţii furnizorilor de apă potabilă prin reţelele locale de alimentare, care, după cum ştiţi, beneficiază de regimul de „monopol natural”. Taxa pentru apa pluvială este percepută tuturor abonaţilor proprietari de case şi terenuri având porţiuni acoperite cu ciment, de pe care apa pluvială este preluată — chipurile — de reţelele de canalizare publică, chiar şi atunci — şi aici intervine aberaţia — când de pe terenurile abonaţilor nu are cum să se scurgă vreo picătură de apă către reţelele de canalizare publică, deoarece: a) terenul se află sub nivelul străzii/reţelei; b) terenul este înclinat nu spre stradă, ci invers, dinspre stradă spre domeniul privat; şi c) strada NU ARE canalizare.

Situaţia este generală în ţară, dar eu exemplific cu judeţul Prahova, unde activează S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. — Sucursala Câmpina, situaţie pe care o cunosc mai bine deoarece folosesc o reşedinţă din municipiul Câmpina.

● M-am adresat S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. – Sucursala Câmpina în 2007, după semnarea contractului, semnalând cele de mai sus, şi punând, în plus, întrebarea: care este baza legală a perceperii respectivei taxe? Răspunsul a fost: „Baza legală este Regulamentul de funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, cap. VI, art. 215.”

● În iulie 2010, după alte câteva tentative de clarificare a situaţiei, m-am adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, semnalând că documentul invocat de S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. – Sucursala Câmpina, „se referă la modul de calculare a cantităţii de apă pluvială scursă de pe domeniul privat în reţeaua stradală de canalizare, nicidecum la stabilirea situaţiilor când scurgerea este efectivă”. Deci nu poate constitui o bază legală.

Protecţia Consumatorilor mi-a dat dreptate în răspunsul pe care mi l-a trimis în septembrie 2010: „Referitor la reclamaţia dumneavoastră înregistrată la C.J.P.C. Prahova vă aducem la cunoştinţă următoarele: Se confirmă cele prezentate de dumneavoastră, drept pentru care societatea va fi sancţionată conform prevederilor legale. (…)”

Nu s-a întâmplat nimic. S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a continuat să-şi vadă de „afaceri”, taxând în continuare apa (ne)scursă de pe terenurile private în reţeaua de canalizare stradală (existentă sau nu). Nici vorbă de vreo sancţiune.

● La începutul anului 2011 am făcut reclamaţie în sensul celor de mai sus la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Euroregiunea 3 – SUD-MUNTENIA, apoi la aceeaşi autoritate naţională/centrală. Ambele s-au eschivat, referindu-se la „formula de calcul a apei pluviale preluate de reţeaua publică de canalizare de pe terenurile abonaţilor”, evitând întrebarea dacă apa pluvială este sau nu preluată efectiv de reţeaua publică şi/sau dacă există pentru această practică vreo bază legală.

● M-am adresat şi autorităţii publice locale, respectiv municipalităţii Câmpina, dând curs unei recomandări venite din partea A.N.R.S.C.: „În cazul în care între dumneavoastră şi S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. Ploieşti există anumite litigii, vă îndrumăm să vă adresaţi administraţiei publice locale care are obligaţia «să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi operatori, la cererea uneia dintre părţi», conform dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare.” În zadar. Ultimei mele sesizări, din 2014, Primăria Câmpina nici nu s-a ostenit să-i răspundă.

Sintetizând, domnule Viceprim-ministru:

► Furnizorii de servicii de apă potabilă şi canalizare din România percep o taxă pentru preluarea apei pluviale, chiar şi în cazurile — cum am menţionat mai sus — când: a) terenul privat se află sub nivelul străzii şi deci şi al reţelei; b) terenul este înclinat nu spre stradă/reţea, ci invers, dinspre stradă/reţea spre domeniul privat; şi c) strada nu dispune de canalizare.

► În plus — şi cel mai important: anumite societăţi comerciale din România — cele de furnizare a apei potabile şi canalizare — au beneficii fără să fi făcut nici cea mai mică investiţie legată de terenurile private (reţelele de canalizare erau preexistente, concepute să preia apa pluvială stradală; iar ideea de a-şi rotunji veniturile pe spinarea cetăţenilor a apărut ulterior); şi sunt cu atât mai mari cu plouă mai mult! De aceea consider că perceperea taxei este prin sine însăşi abuzivă şi ar trebui eliminată.
Cu convingerea că veţi interveni pentru stoparea abuzurilor semnalate… etc.”

Nimic din trecutul fostului PSD-ist Vasile Dîncu nu îl recomanda pentru creditul pe care i l-am acordat. Doar faptul că Dacian Cioloş (pe care l-am considerat şi încă îl mai consider un om onest) l-a desemnat viceprim-ministru şi i-a încredinţat portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Cum spune vechiul proverb românesc, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

Un prim răspuns, venit de la cabinetului secretarului de stat de la MDRAP Cezar Radu Soare, îmi dădea de ştire că petiţia mea a fost trimisă spre „analiză şi soluţionare”, unde credeţi? La Primăria Câmpina (şi la Consiliul Judeţean Prahova), adică exact la entităţile de administraţie publică care „binecuvântează” abuzurile practicate de Hidro Prahova. Un articol despre ce interese îi mână pe consilieri judeţeni nu numai să evite punerea în discuţie a taxării abuzive a cetăţenilor cu apa de ploaie ci să şi ţină partea distribuitorului de servicii în domeniu, puteţi găsi în ObservatorulPH.ro. În articol se vorbeşte despre consilierii prahoveni — plătiţi de distribuitorul de apă local — şi de societatea Apa Nova Ploieşti, dar puteţi înlocui Prahova cu oricare judeţ (cu unele excepţii), şi Apa Nova cu oricare alt distribuitor de servicii de apă şi canalizare din ţară (cu unele excepţii), şi veţi avea tabloul complet al jecmănirii cetăţenilor Patriei pentru nişte servicii inventate.

Înainte de avea răspunsul final de la MDRAP, am expediat următoarea atenţionare:

„Referitor la petiția mea privind perceperea abuzivă a unei taxe pe apa pluvială de către HIDRO PRAHOVA (şi de către alte societăţi comerciale din ţară) (…) îmi spuneaţi în răspunsul dumneavoastră că „petiţia adresată M.D.R.A.P. (…) a fost trimisă spre analiză şi răspuns Primăriei Câmpina (…)”.

Vă anexez răspunsul Primăriei Câmpina, care mă trimite să mă adresez spre soluţionare — cui credeţi? — societăţii comerciale HIDRO PRAHOVA! (Răspunsul Primăriei se referă şi la alte chestiuni asupra cărora am atenţionat Primăria. Partea de interes în cazul de faţă am încercuit-o cu culoare magenta.)”


Raspuns Primaria Câmpina_Apa pluviala_Incercuit
Ce mi s-a răspuns în final de la MDRAP? Iată mesajul pe care l-am recepţionat.

„Având în vedere petiţia dumneavoastră adresata Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (…), vă comunicăm următoarele:
– conform prevederilor art. 10 al Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţa exclusivă în tot ceea ce priveşte aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului, aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului, adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii, precum şi aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului. Această competenţă poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora.
Aşadar, instituirea sau renunţarea la taxa pentru colectarea, transportul şi evacuarea apei meteorice este atributul autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale respective;
– la nivel naţional, există unităţi administrativ-teritoriale pe raza cărora s-a renunţat, prin hotărâri ale consiliilor locale, la facturarea cantităţilor de apă meteorică preluate în reţelele publice de canalizare;
– după cum reiese şi din răspunsul nr. SP221/2016, prezentat alăturat în copie, transmis de Consiliul Judeţean Prahova către instituţia noastră, aveţi posibilitatea de a solicita operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare verificarea situaţiei la nivelul proprietăţii pe care o deţineţi în municipiul Câmpina; dacă în urma acestei verificări se va constata că apa pluvială nu este preluată de sistemul public de canalizare, operatorul poate proceda la modificarea clauzelor contractuale actuale, de comun acord cu dumneavoastră;
[În treacăt fie zis, la încheierea contractului, furnizorul — aflat pe poziţie dominantă de monopol natural — a exclus categoric o asemenea posibilitate.]
– referitor la anomaliile semnalate, aveţi posibilitatea de a vă adresa Consiliului Local Câmpina cu un proiect prin care să prezentaţi situaţiile identificate şi propunerile de modificare a regulamentului de funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Însă, decizia privind oportunitatea şi necesitatea modificării regulamentului de funcţionare a serviciului aparţine autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale, respectiv Consiliul Local Câmpina;
– subliniem că, potrivit prevederilor art. 2 al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării şi autonomiei locale.
„(1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”
Menţionăm faptul că prezenta adresă nu reprezintă un act administrativ în sensul prevederilor art. 2 alin. (1 ) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În încheiere, dorim să vă mulţumim pentru semnalarea acestor aspecte menite să asigure creşterea calităţii serviciilor comunitare de utilităţi publice oferite cetăţenilor.

Cu stimă, SECRETAR DE STAT CEZAR-RADU SOARE”

Între timp a răspuns şi Consiliul Judeţean Prahova, care mă sfătuieşte să-mi rezolv problema personală a taxării apei de ploaie „negociind” cu Hidro Prahova; dar neomiţând, ce-i drept, să observe că „petentul” are în vedere posibile modificări legislative, motiv pentru care s-a şi adresat viceprim-ministrului.

Rezultă clar că apa de ploaie este taxată cu acordul (sau prin decizia) administraţiilor locale. Doar că ideea taxării le-a venit — ca să vezi ce coincidenţă! — tuturor în acelaşi timp, acum vreo 12 ani. Iar Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.) i-a învăţat pe toţi ce trebuie să facă în 2007. Şi nici că i-a mai dezvăţat!

O la fel de suspectă coincidenţă ca şi apariţia peste noapte a partidelor comuniste în mai toate ţările din Europa, în 1921!

Mă întreb încă o dată cât este autentic şi cât făcătură de partid în descentralizarea românească. Şi, presupunând, prin absurd, că descentralizarea este autentică, mă întreb dacă mentalitatea românească la nivel de clan ar putea în viitorul previzibil să treacă dincolo de intereselor cumetriilor.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: