Cât timp vor mai îngrăşa locuitorii României societăţile de apă şi canalizare? (II)


Am primit de la S.C. Hidro Prahova S.A., cu sediul la Ploieşti, str. Ştefan Greceanu nr. 1, o scrisoare semnată de directorul general al companiei cu capital de stat dr. ing. Adrian Simcu. Scrisoarea constituie răspunsul furnizorului prahovean la sesizarea mea adresată dlui Vasile Dîncu, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice privitor la taxarea abuzivă de către furnizorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare a apei de ploaie (pretins) scurse de pe terenurile private în reţeaua publică de canalizare.

În răspunsul anterior MDRAP îmi făcuse teoria (şi apologia) administraţiilor locale, sugerându-mi că administraţia locală, respectiv consiliul local, poate decide dacă locuitorii plătesc sau nu apa de ploaie. Asta, ca o măsură pentru întreaga comunitate. Iar pentru cazul particular al unui anume client, Ministerul dezvoltării Regionale, susţinut de Consiliul Judeţean Prahova, afirmase cu convingere că clientul poate conveni cu furnizorul de servicii, prin contract, să nu plătească apa de ploaie dacă există argumente în acest sens.

Hidro Prahova, în scrisoarea recentă menţionată, ripostează de pe poziţii de forţă, arătând că — scuzaţi expresia neacademică — i se rupe de administraţiile locale şi, la fel, de teoria dlui secretar de stat Cezar-Radu Soare de la MDRAP. Iată se spune, în esenţă, Hidro Prahova:

„Referitor la situaţiile expuse de dvs (terenul situat sub nivelul străzii, sau înclinat [din]spre stradă etc.) vă învederăm că nu există nicio reglementare legală care să scutească de la plată anumiţi utilizatori.”

Ca urmare, i-am trimis secretarului de stat Cezar-Radu Soare scrisoarea de mai jos.

„ Privitor la petiţia mea nr. 321/2016 referitoare la taxarea apei de ploaie de către furnizorii de servicii de apă-canalizare, în particular de către HIDRO PRAHOVA S.A., la care mi-aţi răspuns la data de 25.04.2016, vreau să vă fac cunoscute cele de mai jos.

1.   În răspunsul dumneavoastră v-aţi referit pe larg la principiile generale ale autonomiei administraţiilor locale, prin prisma cărora, în opinia dumneavoastră, cheia problemei stă la consiliul local, în speţă el de la Câmpina, la care făceam referire în petiţia mea (subliniez, doar cu titlul de exemplu), unde s-ar putea decide în legătură cu taxarea apei de ploaie.

2.   V-am semnalat în cursul schimbului de corespondenţă faptul că primăria Câmpina, la sesizarea mea directă, mă trimitea să găsesc rezolvarea problemei, unde credeţi? La HIDRO PRAHOVA. Adică exact la entitatea al cărei comportament abuziv îl reclamam.

3.   Răspunsul Consiliului Judeţean Prahova, sesiza faptul că problema ridicată de mine este una de reglementare legislativă. Ceea ce este perfect adevărat. Pe de altă parte, acelaşi Consiliu Judeţean afirma posibilitatea ca eu, beneficiar al serviciilor furnizorului de apă şi canalizare, să cad la înţelegere cu acesta şi, dacă am argumente în acest sens, să fiu scutit de plata taxei pentru apa de ploaie.

4.   Ultimul răspuns pe care l-am primit, cel de la HIDRO PRAHOVA, care v-a fost trimis şi dumneavoastră spre ştiinţă, respinge categoric orice negociere cu beneficiarul. Citez din răspuns:

„Referitor la situaţiile expuse de dvs (terenul situat sub nivelul străzii, sau înclinat [din]spre stradă etc.) vă învederăm că nu există nicio reglementare legală care să scutească de la plată anumiţi utilizatori.”

Totodată, respectiva societate face trimitere la reglementările stabilite de ANRSC în materie. Acestea — am mai sesizat acest lucru în repetate rânduri — privesc exclusiv modul de calculare a cantităţii de apă de ploaie preluată de reţeaua publică din gospodăriile individuale, şi nicidecum condiţiile în care pretinsa apă de ploaie ajunge efectiv în reţea şi este taxată. Faptul că apa de ploaie căzută pe un teren privat este preluată de reţeaua publică de canalizare societatea HIDRO PRAHOVA (şi de asemenea ceilalţi furnizori de asemenea servicii) O PREZUMĂ!

Toate acestea conduc la următoarele concluzii.

I.    Există puncte de vedere contradictorii ale entităţilor implicate în chestiunea taxării apei de ploaie, respectiv: MDRAP, CJ, CL şi furnizorul de servicii.

II.   Furnizorul de servicii de apă/canalizare deţine o poziţie dominantă, de monopol natural (ceea ce este bine cunoscut de toată lumea) şi face legea în domeniu. Nici o autoritate centrală sau locală nu îi poate impune vreo regulă logică şi/sau de bun-simţ. Şi nu există vreo reglementare legală în materie. În acest comportament discreţionar, furnizorul de servicii se bucură de sprijinul necondiţionat (şi interesat oare?) al ANRSC. Iar clientul — cetăţeanul — este la cheremul furnizorului de servicii. La fel ca în regimul comunist, avem de o parte statul atotputernic, şi de cealaltă parte cetăţeanul neprotejat.

III.   Dumneavoastră, MDRAP, nu aţi rezolvat problema. Mi-aţi dat lecţii de autonomie locală şi aţi refuzat să vedeţi contradicţiile şi jocurile de interese ale entităţilor interesate şi/sau incompetente din domeniu. Ce doriţi de fapt? Să mă vedeţi încercând să rezolv problema în instanţă? Nu am nici timp, nici aplecare pentru acest gel de soluţii. Am crezut că se poate rezolva în cadrul unui stat de drept.”

Hidro Prahova

Anunțuri
Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: