Monthly Archives: martie 2019

ING Bank, la mica ciupeală

Acum vreo două luni m-am pomenit peste noapte că nu mai pot face plăţi prin home banking la ING. La fiecare încercare de a plăti apărea mesajul: „Serviciul este indisponibil pentru moment. Ne cerem scuze. Pentru a efectua operaţiunile obişnuite, contactează-ne la 021 4028391.” (v. imag.) „Pentru moment” s-a dovedit a fi definitiv. La reclamaţia făcută la bancă am primit răspunsul: Nu-i nicio eroare în sistem. Bun, dacă nu-i nicio eroare, iar eu nu mai pot să folosesc serviciul, atunci trecem la altă bancă. Ceea ce am şi făcut.

A venit deci momentul să închid contul de la ING. Doar că cu câteva luni în urmă primisem mesajul că ING îşi închide toate operaţiunile cu cash, cu „indicaţia preţioasă” pentru clienţi de a recurge la operaţiuni pe home banking şi prin bancomate. Rămăsesem însă în cont cu o sumă de 38 de lei. Pentru 30 din aceştia, am recurs la retragere de la bancomat. Rămăseseră 8 lei. (Funcţionara de la bancă zice zâmbind: Duceţi-vă alături la magazin şi cumpăraţi ceva de ei!) Pe scurt, a trebuit să cedez băncii cei 8 lei.

În rezumat, ING a renunţat la operaţiunile cu bani cash, a dat oameni afară, a făcut economii cu personalul. Dar cum? Pe buzunarul clientului. La câte conturi se închid, peste tot rămâne câte ceva, ici 1 leu, colo 3, dincolo 8… Cum ziceam, la mica ciupeală.

Între timp am sesizat și Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (alternativă la Protecția Consumatorilor). Așteptăm răspunsul.

Actualizare din 5 iunie 2019. ING Bank a explicat Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar că la data închiderii contului mi s-au oferit variantele fie de a transfera suma în alt cont bancar, fie de a face o plată folosind cardul. Cu alte cuvinte, eu aș fi refuzat ambele variante. De ce? Probabil, fie pentru că sunt redus mintal, fie pentru că țineam cu tot dinadinsul să pierd o grămadă de timp scriind reclamații.

Actualizare din 29 mai 2019. Mi s-a solicitat telefonic un număr de cont bancar pentru a mi se transfera cei 8 lei datorați. O cale cam lungă, trecând prin Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar și prin ANPC, pentru o întrebare care ar fi trebuit să mi se pună chiar la momentul închiderii contului: În ce cont să vă transferăm suma rămasă?

Claudiu Lucaci de la TVR 1: jocul burtierelor

Mă uit la emisiunea „Ultima ediţie”, pe TVR 1. Claudiu Lucaci. O faţă împietrită, care face eforturi vizibile să convingă de mai multe: că are simţul umorului, că-i nepărtinitor, că-i competent, că invitaţii săi sunt unu’ şi unu’. De astă dată e Dan Pavel. Despre care îmi vine greu să uit că a fost, într-o vreme, angajatul lui Gigi Becali, pe care, contra unei sume care depăşea „tot salariul pe care l-ar fi putut câştiga într-o viaţă” — ca să-l citez, mă rog, aproximativ, pe analistul politic însuşi — a avut sarcina să-l scoată cât de cât frecventabil; dar cu care a cam făcut-o de… oaie.

Ce să spun? Analizele lui Lucaci sunt, să zicem, onorabile. Cu nepărtinirea se descurcă onorabil. Pe ici, pe colo — nu vreau să fiu nedrept — pot decela şi unele accente de umor… onorabile. De agresivitate faţă de interlocutor nu-l pot învinui. Nici de grosolănie. Nici faţă de interlocutor, nici faţă de telespectator.

Şi totuşi… Să lucreze oare doar imaginaţia mea? Pe undeva, mi se pare că o anume halenă fesenisto-pesedistă îi iese din gura veşnic crispată — în ciuda zâmbetului chinuit — şi trece dincoace de ecran.

Iată, se lansează o idee: CÂT DE MULT IUBESC POLITICIENII POPORUL? E pe burtieră, n-o spune Lucaci. Dar e emisiunea lui. Eu ştiu că echipa nu pune nimic pe ecran de capul ei. Şi în timp ce ideea populismului persistă, pe ecran se perindă Dăncilă, Iordache, Câţu de la liberali şi preşedintele Iohannis. Apoi se lansează o altă idee, care de asemenea apare pe ecran sub formă de burtieră: DISCURSUL POPULIST, CVASIUNIVERSAL. N-o spune el. Echipa. Şi pe ecran se perindă iarăşi politicieni din ambele tabere, cu Iohannis dominând înşiruirea, câteva secunde în plus, la final, în chip de concluzie. Cvasiuniversal? Sunt sigur că spectatorul standard al televiziunii publice nu reţine prefixul. El reţine: UNIVERSAL. Populişti sunt toţi politicienii, ce să mai vorbim! Populişti şi care nu iubesc poporul! Toţi sunt la fel. Mai merită oare să mergem la vot? (Şi adaug iute în minte, aproape involuntar: cine câşigă de pe urma unei prezenţe mici la vot?)

Alte idei sunt lansate, rând pe rând. Toate… din burtieră: FACEBOOK ŞTERGE CONTURI ATRIBUITE PSD. Bun, OK, am reţinut: atribuite! Deci ar putea să fie doar o presupunere că-i lucrătura PSD-ului. Când el, de fapt, PSD-ul, ar putea să fie curat ca lacrima! Pro TV a prezentat ştirea cu totul altfel: „Facebook a șters 31 de pagini, conturi și grupuri care manipulau în favoarea PSD.” La fel şi Realitatea TV. Pentru Lucaci însă, conturile sunt atribuite. N-o spune el. Apare pe burtieră.

Altă idee: KÖVESI, ÎNTRE ÎNGER ŞI DEMON. Tot pe burtieră. Ce mai, nu-i deloc sigur: or fi Dragnea şi guvernul ticăloşii României (după unii); or fi luat-o în braţe pe Kövesi opoziţia şi Parlamentul European; dar dacă ea e totuşi un pic malefică? Nu se ştie. „Între înger şi demon”! Unii cred una, alţii cred alta — explică Lucaci. Nu se ştie cine-s unii, şi cine alţii. Ehei, totu-i relativ: iubirea de popor, populismul, Facebook, Kövesi.

Mă gândesc la bietul Lucaci: în definitiv, ce-oi fi având eu cu băiatul ăsta? A fost purtătorul de cuvânt al lui Adrian Năstase, cât pe-aci să fie, la începutul lui 2017, şi al lui Grindeanu; a fost consul al României la New York şi consul general la Los Angeles, în guvernarea PSD. A fost trup şi suflet pentru Catedrala Mântuirii Neamului; o pură întâmplare că a fost şi este susţinută cu ardoare tot de PSD: „ziua sfinţirii [Catedralei Mântuirii Neamului] singurului proiect naţional care străbate secolele” — declaraţie pe DC News-ul lui Bogdan Chirieac. Ei, nu! probabil că totuşi sunt eu cârcotaş.

„Lucaci, din cabinetul lui Năstase pe plaja lui Ridzi și acum la Știrile «depolitizate» ale TVR”, zicea Tolontan în iulie 2012. Alt cârcotaş.

Renunț la RCS & RDS

Mesaj transmis furnizorului telecom RCS & RDS.

Domnilor,
În semn de protest faţă de noile „evoluţii” ale postului de televiziune Digi24, de înregimentare vizibilă şi dezgustătoare în cohorta slujitorilor puterii, faţă de concedierea ziariştilor Dan Turturică, Laurenţiu Mihu şi Doru Cireaşă, am hotărât renunţarea la furnizorul telecom RCS & RDS.
Sper ca acelaşi gest să-l facă mulţi alţi abonaţi.

Actualizare 13 martie 2019
RCS & RDS a rămas cu birocrația din Epoca de aur!.

Pentru rezilierea contractului am sunat la Dispeceratul central al firmei, de unde am primit următoarea informație: Mergeți la orice „punct de vânzări”, cu echipamentele (modem, receiver etc.), semnați rezilierea și plătiți la zi. La care punct de vânzări? am întrebat. La oricare, mi s-a răspuns. Nu știu care vă este cel mai apropiat de casă, că nu sunt din București. Cu alte cuvinte, la dispeceratul central nu aveau o hartă cu punctele de vânzări din București!

Bun, am ales „puctul de vânzări” de pe strada Alunișului, sectorul 4, cel mai apropiat de casă. Unde am fost informat, pe un ton mai degrabă acru, că rezilierile se fac… pe șoseaua Giurgiului!

Pe șoseaua Giurgiului am achitat factura la zi, am semnat rezilierea, iar pentru restituirea echipamentelor (pe care le adusesem cu mine) mi s-a spus: După 1 aprilie! La oricare punct de vânzare.

Clar, nu?

Cât de mult scade riscul de cancer pulmonar când te laşi de fumat

Prezint mai jos o sinteză a unui articol apărut în revista Medscape, din 13/7/2018, semnat de: Pam Harrison şi Charles P. Vega

 

Contextul clinic

Unii pacienți susțin că fumează atât de puțin încât nu sunt expuși riscului apariției unor afecțiuni cardiovasculare sau oncologice. Dar care sunt riscurile asociate fumatului unui număr minim de țigări pe zi? Bjartveit și Tverdal au evaluat anterior această chestiune într-un studiu publicat în numărul din octombrie 2005 al revistei Tobacco Control.

Studiul a cuprins bărbați și femei de vârstă mijlocie din Norvegia, în anii 1970, și i-a urmărit până în 2002. Principalii parametri urmăriţi în studiu au inclus mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare şi cancerului, și mortalitatea globală. Adulții care au declarat că fumează între 1 și 4 țigări pe zi au fost comparați cu nefumătorii în legătură cu aceşti parametri.

Riscul decesului din cauze cardiovasculare a fost de aproape 3 ori mai mare în rândul fumătorilor de nivel minim faţă de al celor care nu au fumat niciodată. Riscul relativ de deces din oricare cauză la bărbați și femei a fost de 1,57 (interval de încredere [IÎ] 95%, 1,33-1,85) și respectiv 1,47 (IÎ 95%, 1,19-1,82).

Fumatul de nivel minim nu a reliefat un risc mai mare de deces cauzat de toate formele de cancer. Cu toate acestea, fumatul de nivel minim este asociat cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer pulmonar la femei, nu însă la bărbați.

Este clar că riscul de cancer pulmonar scade după renunțarea la fumat, dar procesul nu este foarte clar. Prezentul studiu utilizează date din studiul Framingham Heart (FH) în abordarea acestei probleme.

 

Sumar al studiului și perspective

Fumătorii care renunţă prezintă un risc considerabil mai mic de cancer pulmonar decât fumătorii actuali, chiar şi la 5 ani după renunţarea la fumat, arată noua cercetare.

(…)

Cu toate acestea, foştii fumători înrăiţi prezintă încă, timp de câteva decenii după ce au renunţat la acest obicei, un risc de cancer pulmonar de 3 ori mai mare decât cei care nu au fumat niciodată, arată aceeaşi cercetare.

„Foştii fumători înrăiţi trebuie să realizeze că riscul de cancer pulmonar rămâne ridicat timp de decenii după ultima ţigară fumată, evidenţiind importanţa screening-ului pentru cancerul pulmonar”, a afirmat Matthew Freiberg, MD, profesor de medicină, autor principal, Vanderbilt Center for Clinical Cardiovascular Outcomes Research and Trials Evaluation, Nashville, Tennessee.

Studiul a fost publicat online pe 16 mai [2018], în Journal of the National Cancer Institute.

Datele provenind de la lotul iniţial FH, ca și cele de la lotul de descendenţi FH au fost analizate avându-se în vedere fumatul de o viaţă şi incidența cancerului pulmonar între1954 şi 1958 pentru lotul inițial, și între 1971 și 1975 pentru lotul de descendenţi. Ratele incidenţei cancerului pulmonar au fost urmărite până în 2013.

Au fost colectate informații privind deprinderea de a fuma, iar participanții au fost categorisiţi în fumători actuali, foşti şi nefumători. Au fost cuprinşi în analiză 3905 participanți din lotul iniţial FH și 5002 participanți din lotul de descendenţi FH.

„Majoritatea persoanelor (89,5%) care au fumat la momentul iniţial al studiului au renunţat în timpul investigaţiei şi nu au mai recidivat niciodată”, precizează autorii.

(…)

„Printre cei ce au fumat vreodată, majoritatea cancerelor pulmonare (92,7%) au apărut în rândul fumătorilor înrăiţi cumulând 21,3 ani de fumat, sau peste”, observă cercetătorii.

În acest sublot de participanți, cu 21,3 ani cumulaţi de fumat, sau peste, riscul de cancer pulmonar neajustat a fost de peste 10 ori mai mare comparativ cu cei care nu au fumat niciodată.

Tabel fumatori 

Investigatorii au constatat de asemenea că riscul de cancer pulmonar în rândul foștilor fumători pe termen lung a rămas „persistent crescut”, chiar și la 25 de ani după renunțare.

De exemplu, printre cei ce au renunțat la fumat de mai puțin de 5 ani, riscul de cancer pulmonar a fost de peste 12 ori mai mare decât în ​​cazul celor care nu au fumat niciodată.

Pentru aceiași foști fumători pe termen lung care au renunțat la fumat cu 5 până la 9 ani în urmă, riscul de cancer pulmonar s-a menţinut la de aproape 12 ori mai mare decât în ​​cazul nefumătorilor, în timp ce pentru cei care nu mai fumau de 10 până la 14 ani, riscul de cancer pulmonar era încă de aproape 8 ori mai mare decât pentru nefumători.

Pentru foștii fumători înrăiţi care au încetat să fumeze cu 15 până la 24 de ani în urmă, riscul de cancer pulmonar a fost de aproximativ 6 ori mai mare decât în ​​cazul celor care nu au fumat niciodată, în timp ce pentru cei care au renunțat cu 25 de ani în urmă, sau peste, riscul a fost de peste 3 ori mai mare, cu o rată a riscului  (RR) de 3,85, arată cercetătorii.

Foarte important, 4 din 10 cancere pulmonare diagnosticate la foștii fumători, în prezentul studiu, au apărut la persoanele care au încetat să fumeze cu mai mult de 15 ani în urmă.

(…)

Principalele date din studiu

  • Populația folosită pentru studiu a cuprins participanții la lotul iniţial Framingham, precum și lotul de descendenţi. Toți participanții au trebuit să furnizeze informații complete despre istoricul lor de fumători. Participanții cu antecedente de cancer pulmonar la momentul inițial au fost excluși din analiza studiului.
  • Principalul parametru urmărit în studiu a fost cancerul pulmonar, care a fost înregistrat până în 2013. (…)
  • Cercetătorii s-au concentrat pe riscul de cancer pulmonar la fumătorii actuali şi foşti vs. nefumători. S-a acordat o atenție specială efectului anilor de la renunțare (ADR) asupra riscului de cancer.
  • Au fost 3905 și, respectiv, 5002 participanți din loturile iniţial și descendenţi, analizaţi în prezentul studiu. Vârstele medii la momentul inițial în cele două loturi au fost de 50,2 și 36,2 ani, iar în studiu au predominat femeile. Aproape jumătate din lotul global cuprins în studiu au fost fumători la momentul iniţial al studiului.
  • 89,5% dintre participantii care au fumat la momentul iniţial au renunţat şi nu au mai recidivat niciodată.
  • 284 de cazuri de incidenţă a cancerului pulmonar au fost diagnosticate pe parcursul unei perioade mediane de urmărire de 28,7 ani, și 92,7% din cazurile de incidență a cancerului pulmonar au apărut la persoanele cu cel puțin 21,3 ani de ani de fumat.
  • Ratele brute ale incidenţei cancerului pulmonar la 1000 de persoane pe an, printre fumătorii actuali, foşti şi nefumători, au fost de 1,97, 1,61 si, respectiv, 0,26 cazuri.
  • Renunțarea la fumat a avut un efect notabil și decelabil în timp asupra riscului de cancer. RR pentru cancerul pulmonar, comparând participanții care au renunțat cu până la 5 ani în urmă față de fumătorii actuali, a fost 0,61 (IÎ 95%, 0,40-0,93).
  • Cu toate acestea, deși RR pentru cancer a scăzut în timp după încetarea fumatului, acesta nu s-a normalizat niciodată până la nivelul unui nefumător. RR pentru cancerul pulmonar bazat pe ADR printre foşti fumători faţă de nefumători sunt prezentate aici:
  • ADR <5: RR, 12,12 (IÎ 95%, 6,94-21,17)
  • ADR 5-9: RR, 11,77 (IÎ 95%, 6,78-20,45)
  • ADR 10-14: RR, 7,81 (IÎ 95%, 3,98-15,33)
  • ADR 15-24: RR, 5,88 (IÎ 95%, 3,19-10,83)
  • ADR 25 sau peste: RR, 3,85 (IÎ 95%, 1,80-8,26)
  • Analizele secundare restrânse la fumătorii înrăiţi, cu cel puțin 30 de ani de fumat, nu au modificat substanțial concluziile studiului principal. (…)

Implicații clinice

  • Un studiu anterior a demonstrat că fumatul la nivel minim a fost asociat cu rate mai mari ale mortalității ca urmare a bolilor cardiovasculare sau din oricare altă cauză, dar fumatul la nivel minim nu a crescut semnificativ riscul mortalității globale cauzate de cancer.
  • Prezentul studiu constată că riscul de apariție a cancerului pulmonar scade destul de rapid după întreruperea fumatului, dar riscul de cancer pulmonar rămâne ridicat la foştii fumători, comparativ cu cei care nu au fumat niciodată, chiar şi la peste 25 de ani de la renunţarea la consumul de tutun. (…)
%d blogeri au apreciat asta: