Category Archives: Hidro Prahova

Cât timp vor mai îngrăşa locuitorii României societăţile de apă şi canalizare? (II)

Am primit de la S.C. Hidro Prahova S.A., cu sediul la Ploieşti, str. Ştefan Greceanu nr. 1, o scrisoare semnată de directorul general al companiei cu capital de stat dr. ing. Adrian Simcu. Scrisoarea constituie răspunsul furnizorului prahovean la sesizarea mea adresată dlui Vasile Dîncu, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice privitor la taxarea abuzivă de către furnizorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare a apei de ploaie (pretins) scurse de pe terenurile private în reţeaua publică de canalizare.

În răspunsul anterior MDRAP îmi făcuse teoria (şi apologia) administraţiilor locale, sugerându-mi că administraţia locală, respectiv consiliul local, poate decide dacă locuitorii plătesc sau nu apa de ploaie. Asta, ca o măsură pentru întreaga comunitate. Iar pentru cazul particular al unui anume client, Ministerul dezvoltării Regionale, susţinut de Consiliul Judeţean Prahova, afirmase cu convingere că clientul poate conveni cu furnizorul de servicii, prin contract, să nu plătească apa de ploaie dacă există argumente în acest sens.

Hidro Prahova, în scrisoarea recentă menţionată, ripostează de pe poziţii de forţă, arătând că — scuzaţi expresia neacademică — i se rupe de administraţiile locale şi, la fel, de teoria dlui secretar de stat Cezar-Radu Soare de la MDRAP. Iată se spune, în esenţă, Hidro Prahova:

„Referitor la situaţiile expuse de dvs (terenul situat sub nivelul străzii, sau înclinat [din]spre stradă etc.) vă învederăm că nu există nicio reglementare legală care să scutească de la plată anumiţi utilizatori.”

Ca urmare, i-am trimis secretarului de stat Cezar-Radu Soare scrisoarea de mai jos.

„ Privitor la petiţia mea nr. 321/2016 referitoare la taxarea apei de ploaie de către furnizorii de servicii de apă-canalizare, în particular de către HIDRO PRAHOVA S.A., la care mi-aţi răspuns la data de 25.04.2016, vreau să vă fac cunoscute cele de mai jos.

1.   În răspunsul dumneavoastră v-aţi referit pe larg la principiile generale ale autonomiei administraţiilor locale, prin prisma cărora, în opinia dumneavoastră, cheia problemei stă la consiliul local, în speţă el de la Câmpina, la care făceam referire în petiţia mea (subliniez, doar cu titlul de exemplu), unde s-ar putea decide în legătură cu taxarea apei de ploaie.

2.   V-am semnalat în cursul schimbului de corespondenţă faptul că primăria Câmpina, la sesizarea mea directă, mă trimitea să găsesc rezolvarea problemei, unde credeţi? La HIDRO PRAHOVA. Adică exact la entitatea al cărei comportament abuziv îl reclamam.

3.   Răspunsul Consiliului Judeţean Prahova, sesiza faptul că problema ridicată de mine este una de reglementare legislativă. Ceea ce este perfect adevărat. Pe de altă parte, acelaşi Consiliu Judeţean afirma posibilitatea ca eu, beneficiar al serviciilor furnizorului de apă şi canalizare, să cad la înţelegere cu acesta şi, dacă am argumente în acest sens, să fiu scutit de plata taxei pentru apa de ploaie.

4.   Ultimul răspuns pe care l-am primit, cel de la HIDRO PRAHOVA, care v-a fost trimis şi dumneavoastră spre ştiinţă, respinge categoric orice negociere cu beneficiarul. Citez din răspuns:

„Referitor la situaţiile expuse de dvs (terenul situat sub nivelul străzii, sau înclinat [din]spre stradă etc.) vă învederăm că nu există nicio reglementare legală care să scutească de la plată anumiţi utilizatori.”

Totodată, respectiva societate face trimitere la reglementările stabilite de ANRSC în materie. Acestea — am mai sesizat acest lucru în repetate rânduri — privesc exclusiv modul de calculare a cantităţii de apă de ploaie preluată de reţeaua publică din gospodăriile individuale, şi nicidecum condiţiile în care pretinsa apă de ploaie ajunge efectiv în reţea şi este taxată. Faptul că apa de ploaie căzută pe un teren privat este preluată de reţeaua publică de canalizare societatea HIDRO PRAHOVA (şi de asemenea ceilalţi furnizori de asemenea servicii) O PREZUMĂ!

Toate acestea conduc la următoarele concluzii.

I.    Există puncte de vedere contradictorii ale entităţilor implicate în chestiunea taxării apei de ploaie, respectiv: MDRAP, CJ, CL şi furnizorul de servicii.

II.   Furnizorul de servicii de apă/canalizare deţine o poziţie dominantă, de monopol natural (ceea ce este bine cunoscut de toată lumea) şi face legea în domeniu. Nici o autoritate centrală sau locală nu îi poate impune vreo regulă logică şi/sau de bun-simţ. Şi nu există vreo reglementare legală în materie. În acest comportament discreţionar, furnizorul de servicii se bucură de sprijinul necondiţionat (şi interesat oare?) al ANRSC. Iar clientul — cetăţeanul — este la cheremul furnizorului de servicii. La fel ca în regimul comunist, avem de o parte statul atotputernic, şi de cealaltă parte cetăţeanul neprotejat.

III.   Dumneavoastră, MDRAP, nu aţi rezolvat problema. Mi-aţi dat lecţii de autonomie locală şi aţi refuzat să vedeţi contradicţiile şi jocurile de interese ale entităţilor interesate şi/sau incompetente din domeniu. Ce doriţi de fapt? Să mă vedeţi încercând să rezolv problema în instanţă? Nu am nici timp, nici aplecare pentru acest gel de soluţii. Am crezut că se poate rezolva în cadrul unui stat de drept.”

Hidro Prahova

Anunțuri

PMP Câmpina şi taxarea apei pluviale

Candidatul PMP la Primăria Câmpina, Ioan Adrian Piţigoi, promite că va face demersurile necesare pentru a exclude taxarea apei pluviale

I-am pus candidatului PMP la Primăria Câmpina, dl Ioan Adrian Piţigoi următoarea întrebare.

Pitigoi PMP Campina„Aş fi curios să aflu dacă aveți în vedere menținerea actualului sistem de servicii de alimentare cu apă și canalizare prin HIDRO PRAHOVA sau înlocuirea acestuia cu un sistem propriu, gestionat de Consiliul Local. Mă interesează de asemenea dacă taxarea apei pluviale căzute pe terenurile private vi se pare normală sau abuzivă.”

Răspunsul a fost următorul.

„Buna seara! Intrucat sunt sanse reale ca investitia prin Hidroprahova sa-si urmeze cursul firesc, prin procedura de fazare, consider ca momentan este inoportun sa renuntam la aceasta asociere intrucat investitia din fonduri europene este foarte mare si extrem de benefica comunitatii! Referitor la taxarea apei pluviale va informez ca voi derula imediat, in prima luna de mandat demersurile necesare in vederea excluderii acesteia din factura lunara, asa cum s-a intamplat deja in multe localitati. Multumesc!”

Actualizare din 24 mai 2016

La aceeaşi întrebare
USL N-A BINEVOIT SĂ RĂSPUNDĂ!
Nici PSD, nici PNL.

Ba chiar cu ceva timp înainte, primarul liberal, Horia Laurenţiu Tiseanu, mă trimitea la cine credeţi? Chiar la cei pe care îi reclamam. „Pentru problema ridicată de dumneavoastră privind taxa pe apa de ploaie pe care o încasează SC HIDRO PRAHOVA SA, vă rugăm să vă adresaţi aceste societăţi pentru clarificări.” Ca şi cum n-ar fi ştiut că cei ce decid dacă taxa pe apa de ploaie trebuie plătită de clienţi sau nu sunt exact Consiliul Local şi primarul Tiseanu.

Cât timp vor mai îngrăşa locuitorii României societăţile de apă şi canalizare? (I)

Eterna apă de ploaie

Despre taxarea abuzivă a apei de ploaie am mai scris pe acest blog în repetate rânduri. Vezi de pildă aici, sau aici, sau aici.

Până acum n-am prea „deranjat” primăria în chestiunea taxării apei pluviale, crezând că tot ce un consiliu local, eventual un primar, ar putea face ar fi să „pună o vorbă bună” pe lângă distribuitorul de servicii, sau să găsească o cale alternativă pentru asigurarea respectivelor servicii pentru comunitate. Vom vedea mai jos că nu-i deloc aşa.

Pe 25 februarie 2016 am trimis prin e-mail Primăriei municipiului Câmpina o sesizare cuprinzând mai multe întrebări, dintre care una se referea (din nou) la apa de ploaie, pe care locuitorii Câmpinei sunt obligaţi să o plătească societăţii HIDRO PRAVOVA:

„Nu îi poate ajuta Primăria pe locuitorii Câmpinei să scape taxa pe apa de ploaie, care îi aduce societății HIDRO PRAHOVA un venit absurd (cu atât mai mare cu cât plouă mai mult!), indiferent dacă rețeaua de canalizare preia sau nu, tehnic vorbind, apa scursă din gospodăriile private? Întrebare pe care v-am pus-o în martie… 2014!”

Peste trei săptămâni primăria mi-a răspuns astfel la întrebarea de mai sus:

„Pentru problema ridicată de dumneavoastră privind taxa pe apa de ploaie pe care o încasează SC HIDRO PRAHOVA SA, vă rugăm să vă adresaţi aceste societăţi pentru clarificări.”

Altfel spus, eşti nemulţumit de Hidro Prahova, plânge-te la Hidro Prahova!

Cum aveam deja o îndelungată experienţă în materie de Hidro Prahova, şi cum recent instalatul viceprim-ministru Vasile Dîncu, ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, tocmai promisese o reformă substanţială în administraţie, m-am gândit că a sosit momentul să-i cer sprijinul. Cu atât mai mult cu cât era (este) o problemă la nivel naţional, care îi afectează pe cei mai mulţi dintre locuitorii din oraşele unde operează societăţi de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare. Mesajul pe care i l-am trimis vicepremierului îl redau mai jos integral.

„Domnule Viceprim-ministru,

Profit de disponibilitatea pe care aţi declarat-o public de a interveni pentru normalizarea diverselor aspecte care ţin de administraţia publică, ca şi de înnoirea generală al cărei ton l-a dat Guvernul Cioloş la instalarea sa, pentru a încerca să rezolv cu ajutorul dumneavoastră o problemă de interes public care se încadrează, după părerea mea, cu brio, în categoria aberaţii în detrimentul cetăţeanului.

Este vorba de taxarea aşa-zisei „ape pluviale” pentru toţi abonaţii furnizorilor de apă potabilă prin reţelele locale de alimentare, care, după cum ştiţi, beneficiază de regimul de „monopol natural”. Taxa pentru apa pluvială este percepută tuturor abonaţilor proprietari de case şi terenuri având porţiuni acoperite cu ciment, de pe care apa pluvială este preluată — chipurile — de reţelele de canalizare publică, chiar şi atunci — şi aici intervine aberaţia — când de pe terenurile abonaţilor nu are cum să se scurgă vreo picătură de apă către reţelele de canalizare publică, deoarece: a) terenul se află sub nivelul străzii/reţelei; b) terenul este înclinat nu spre stradă, ci invers, dinspre stradă spre domeniul privat; şi c) strada NU ARE canalizare.

Situaţia este generală în ţară, dar eu exemplific cu judeţul Prahova, unde activează S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. — Sucursala Câmpina, situaţie pe care o cunosc mai bine deoarece folosesc o reşedinţă din municipiul Câmpina.

● M-am adresat S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. – Sucursala Câmpina în 2007, după semnarea contractului, semnalând cele de mai sus, şi punând, în plus, întrebarea: care este baza legală a perceperii respectivei taxe? Răspunsul a fost: „Baza legală este Regulamentul de funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, cap. VI, art. 215.”

● În iulie 2010, după alte câteva tentative de clarificare a situaţiei, m-am adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, semnalând că documentul invocat de S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. – Sucursala Câmpina, „se referă la modul de calculare a cantităţii de apă pluvială scursă de pe domeniul privat în reţeaua stradală de canalizare, nicidecum la stabilirea situaţiilor când scurgerea este efectivă”. Deci nu poate constitui o bază legală.

Protecţia Consumatorilor mi-a dat dreptate în răspunsul pe care mi l-a trimis în septembrie 2010: „Referitor la reclamaţia dumneavoastră înregistrată la C.J.P.C. Prahova vă aducem la cunoştinţă următoarele: Se confirmă cele prezentate de dumneavoastră, drept pentru care societatea va fi sancţionată conform prevederilor legale. (…)”

Nu s-a întâmplat nimic. S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. a continuat să-şi vadă de „afaceri”, taxând în continuare apa (ne)scursă de pe terenurile private în reţeaua de canalizare stradală (existentă sau nu). Nici vorbă de vreo sancţiune.

● La începutul anului 2011 am făcut reclamaţie în sensul celor de mai sus la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Euroregiunea 3 – SUD-MUNTENIA, apoi la aceeaşi autoritate naţională/centrală. Ambele s-au eschivat, referindu-se la „formula de calcul a apei pluviale preluate de reţeaua publică de canalizare de pe terenurile abonaţilor”, evitând întrebarea dacă apa pluvială este sau nu preluată efectiv de reţeaua publică şi/sau dacă există pentru această practică vreo bază legală.

● M-am adresat şi autorităţii publice locale, respectiv municipalităţii Câmpina, dând curs unei recomandări venite din partea A.N.R.S.C.: „În cazul în care între dumneavoastră şi S.C. HIDRO PRAHOVA S.A. Ploieşti există anumite litigii, vă îndrumăm să vă adresaţi administraţiei publice locale care are obligaţia «să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi operatori, la cererea uneia dintre părţi», conform dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare.” În zadar. Ultimei mele sesizări, din 2014, Primăria Câmpina nici nu s-a ostenit să-i răspundă.

Sintetizând, domnule Viceprim-ministru:

► Furnizorii de servicii de apă potabilă şi canalizare din România percep o taxă pentru preluarea apei pluviale, chiar şi în cazurile — cum am menţionat mai sus — când: a) terenul privat se află sub nivelul străzii şi deci şi al reţelei; b) terenul este înclinat nu spre stradă/reţea, ci invers, dinspre stradă/reţea spre domeniul privat; şi c) strada nu dispune de canalizare.

► În plus — şi cel mai important: anumite societăţi comerciale din România — cele de furnizare a apei potabile şi canalizare — au beneficii fără să fi făcut nici cea mai mică investiţie legată de terenurile private (reţelele de canalizare erau preexistente, concepute să preia apa pluvială stradală; iar ideea de a-şi rotunji veniturile pe spinarea cetăţenilor a apărut ulterior); şi sunt cu atât mai mari cu plouă mai mult! De aceea consider că perceperea taxei este prin sine însăşi abuzivă şi ar trebui eliminată.
Cu convingerea că veţi interveni pentru stoparea abuzurilor semnalate… etc.”

Nimic din trecutul fostului PSD-ist Vasile Dîncu nu îl recomanda pentru creditul pe care i l-am acordat. Doar faptul că Dacian Cioloş (pe care l-am considerat şi încă îl mai consider un om onest) l-a desemnat viceprim-ministru şi i-a încredinţat portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Cum spune vechiul proverb românesc, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

Un prim răspuns, venit de la cabinetului secretarului de stat de la MDRAP Cezar Radu Soare, îmi dădea de ştire că petiţia mea a fost trimisă spre „analiză şi soluţionare”, unde credeţi? La Primăria Câmpina (şi la Consiliul Judeţean Prahova), adică exact la entităţile de administraţie publică care „binecuvântează” abuzurile practicate de Hidro Prahova. Un articol despre ce interese îi mână pe consilieri judeţeni nu numai să evite punerea în discuţie a taxării abuzive a cetăţenilor cu apa de ploaie ci să şi ţină partea distribuitorului de servicii în domeniu, puteţi găsi în ObservatorulPH.ro. În articol se vorbeşte despre consilierii prahoveni — plătiţi de distribuitorul de apă local — şi de societatea Apa Nova Ploieşti, dar puteţi înlocui Prahova cu oricare judeţ (cu unele excepţii), şi Apa Nova cu oricare alt distribuitor de servicii de apă şi canalizare din ţară (cu unele excepţii), şi veţi avea tabloul complet al jecmănirii cetăţenilor Patriei pentru nişte servicii inventate.

Înainte de avea răspunsul final de la MDRAP, am expediat următoarea atenţionare:

„Referitor la petiția mea privind perceperea abuzivă a unei taxe pe apa pluvială de către HIDRO PRAHOVA (şi de către alte societăţi comerciale din ţară) (…) îmi spuneaţi în răspunsul dumneavoastră că „petiţia adresată M.D.R.A.P. (…) a fost trimisă spre analiză şi răspuns Primăriei Câmpina (…)”.

Vă anexez răspunsul Primăriei Câmpina, care mă trimite să mă adresez spre soluţionare — cui credeţi? — societăţii comerciale HIDRO PRAHOVA! (Răspunsul Primăriei se referă şi la alte chestiuni asupra cărora am atenţionat Primăria. Partea de interes în cazul de faţă am încercuit-o cu culoare magenta.)”


Raspuns Primaria Câmpina_Apa pluviala_Incercuit
Ce mi s-a răspuns în final de la MDRAP? Iată mesajul pe care l-am recepţionat.

„Având în vedere petiţia dumneavoastră adresata Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (…), vă comunicăm următoarele:
– conform prevederilor art. 10 al Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţa exclusivă în tot ceea ce priveşte aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului, aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului, adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii, precum şi aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului. Această competenţă poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile Legii nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora.
Aşadar, instituirea sau renunţarea la taxa pentru colectarea, transportul şi evacuarea apei meteorice este atributul autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale respective;
– la nivel naţional, există unităţi administrativ-teritoriale pe raza cărora s-a renunţat, prin hotărâri ale consiliilor locale, la facturarea cantităţilor de apă meteorică preluate în reţelele publice de canalizare;
– după cum reiese şi din răspunsul nr. SP221/2016, prezentat alăturat în copie, transmis de Consiliul Judeţean Prahova către instituţia noastră, aveţi posibilitatea de a solicita operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare verificarea situaţiei la nivelul proprietăţii pe care o deţineţi în municipiul Câmpina; dacă în urma acestei verificări se va constata că apa pluvială nu este preluată de sistemul public de canalizare, operatorul poate proceda la modificarea clauzelor contractuale actuale, de comun acord cu dumneavoastră;
[În treacăt fie zis, la încheierea contractului, furnizorul — aflat pe poziţie dominantă de monopol natural — a exclus categoric o asemenea posibilitate.]
– referitor la anomaliile semnalate, aveţi posibilitatea de a vă adresa Consiliului Local Câmpina cu un proiect prin care să prezentaţi situaţiile identificate şi propunerile de modificare a regulamentului de funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Însă, decizia privind oportunitatea şi necesitatea modificării regulamentului de funcţionare a serviciului aparţine autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale, respectiv Consiliul Local Câmpina;
– subliniem că, potrivit prevederilor art. 2 al Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării şi autonomiei locale.
„(1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”
Menţionăm faptul că prezenta adresă nu reprezintă un act administrativ în sensul prevederilor art. 2 alin. (1 ) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În încheiere, dorim să vă mulţumim pentru semnalarea acestor aspecte menite să asigure creşterea calităţii serviciilor comunitare de utilităţi publice oferite cetăţenilor.

Cu stimă, SECRETAR DE STAT CEZAR-RADU SOARE”

Între timp a răspuns şi Consiliul Judeţean Prahova, care mă sfătuieşte să-mi rezolv problema personală a taxării apei de ploaie „negociind” cu Hidro Prahova; dar neomiţând, ce-i drept, să observe că „petentul” are în vedere posibile modificări legislative, motiv pentru care s-a şi adresat viceprim-ministrului.

Rezultă clar că apa de ploaie este taxată cu acordul (sau prin decizia) administraţiilor locale. Doar că ideea taxării le-a venit — ca să vezi ce coincidenţă! — tuturor în acelaşi timp, acum vreo 12 ani. Iar Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.) i-a învăţat pe toţi ce trebuie să facă în 2007. Şi nici că i-a mai dezvăţat!

O la fel de suspectă coincidenţă ca şi apariţia peste noapte a partidelor comuniste în mai toate ţările din Europa, în 1921!

Mă întreb încă o dată cât este autentic şi cât făcătură de partid în descentralizarea românească. Şi, presupunând, prin absurd, că descentralizarea este autentică, mă întreb dacă mentalitatea românească la nivel de clan ar putea în viitorul previzibil să treacă dincolo de intereselor cumetriilor.

S.C. Hidro Prahova S.A. — premise şi realităţi (II)

Continuare de aici

2. Realităţi

Hidro Prahova, în regim de avarie: economie de… presiune
Într-un pliant propagandistic difuzat la începutul acestui an, primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, menţiona printre realizările anului trecut „Finalizarea proiectului cu finanţare europeană «Îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă a zonei Nord a municipiului Câmpina»”. Proiect creaţie Hidro Prahova, bineînţeles… Ce putem spune? Un lucru e cert: s-o fi finalizat. Dar degeaba! În zona Nord a municipiului Câmpina nu s-a clintit nimic. Şi nici în zonele din celelalte puncte cardinale. Totul a rămas pe hârtie.
Hidro Prahova furnizează apă la presiune de avarie pe toată durata zilei, iar la miezul nopţii (uneori sunt chiar mai grăbiţi) reduce presiunea până la o valoare care cu siguranţă nu depăşeşte 0,5 bar. După cum aprecia master-planul proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova” (v. partea I) pierderile în reţelele de alimentare cu apă din oraşele judeţului — şi, de bună seamă, Câmpina nu face excepţie — ajung până la 50% din producţie. Pentru a diminua pierderile din reţea, Hidro Prahova recurge la economie de… presiune.

Optimismul primarului probabil că a renăscut între timp. Căci spre sfârşitul anului 2009, la cinci ani şi mai bine de la înfiinţarea Hidro Prahova, Horia Tiseanu se arăta de-a dreptul indignat de comportamentul societăţii:

„«Nu sunt genul care să înjur sau care să facă scandal!» Iată o declaraţie a primarului Horia Tiseanu, care în emisiunea Administraţia în Obiectiv s-a hotărât să vorbească deschis. A recunoscut că a fost de acord cu trecerea CPGC la Hidro Prahova, o societate judeţeană, gândindu-se la banii care ar putea fi investiţii în reţelele de apă şi canalizare. S-a gândit şi la calitatea şi timpul de intervenţie al echipelor de muncitori, atunci când apar avarii pe conducte. A crezut că va avea o colaborare bună cu cei din conducerea Hidro Prahova. La fel cum au crezut şi primari din alte localităţi, care s-au asociat cu societatea judeţeană. Numai că nimic din cele promise nu s-a întâmplat. La Câmpina nu a fost investit niciun leu, lucrările se execută ca pe vremea fostei Companii Publice de Gospodărire Comunală. Aşa că primarul a ieşit la rampă şi a trecut la ameninţări.
Aşadar securea războiului a fost dezgropată. Hidro Prahova a venit cu multe promisiuni dar cu niciun fel de realizări. Lucru care nu este pe placul multor edili locali. Cel puţin nu pe placul lui Horia Tiseanu care s-a plictisit să aştepte.” (valeaprahovei.tv: „La un pas de divorţ”, 21 oct. 2009)


Tertipuri marca Hidro Prahova…
Şi fiindcă Hidro Prahova nu poate (nu vrea) să asigure în reţele o presiune normală a apei potabile (fiindcă presiunea scăzută este singura modalitate de care dispune pentru a mai reduce din uriaşele pierderi de care vorbeam), ia uitaţi-vă mai jos la ce recurge!

Ordinul nr. 90 din 20.03.2007 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) prevede un contract–cadru pe care furnizorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Anexa 3 — CONDIŢII DE CALITATE ŞI LEGISLAŢIA APLICABILĂ), este obligat să-l încheie cu beneficiarii. Contractul–cadru trebuie să conţină următoarea prevedere:

„Presiunea apei asigurată la ultimul nivel al condominiului este de ….. (se trece valoarea presiunii ce trebuie asigurată — subl. mea), la un consum de apa instantaneu de …… (se trece consumul de apa instantaneu, considerând factorul de simultaneitate din normele de proiectare).

Debitul de apă minim asigurat este de ……. l/s şi de ……. mc/zi. (…)”

Ei bine, în locul acestei prevederi obligatorii, ce pune în schimb Hidro Prahova în contractul cu clienţii săi? Iată ce pune:

„Presiunea apei în sistemul de distribuţie / în punctul de delimitare a instalaţiilor între operator şi utilizator la data semnării prezentului se situează (subl. mea) în intervalul 1,4–2,2 BARR.”

Nici tu presiune „ce trebuie asigurată”, nici tu „consum instantaneu”, nici tu „debit de apă minim asigurat”! Nimic! Poftim de verifică singur dacă Hidro Prahova n-a minţit afirmând că „la data semnării prezentului contract” presiunea apei în reţea s-a situat în intervalul… cutare! Iar dacă, prin absurd, să zicem că aşa a fost, creează pentru Hidro Prahova această prevedere aberantă vreo obligaţie? Evident, niciuna.

…Sub acoperirea „autorităţii tutelare”
În luna mai a acestui an am pus întrebarea de mai sus „autorităţii tutelare”, ANRSC. Iată ce răspuns am primit:


După cum se poate vedea, ANRSC se preface că mi-a răspuns la chestiunea cu presiunea apei din reţea într-o scrisoare anterioară, când în realitate în acea scrisoare (v. mai jos) (NU) mi-a răspuns la alte două întrebări pe care i le-am pus, şi anume cele referitoare la tariful apei şi la taxarea apei de ploaie.

Asta îmi aminteşte de un banc din „Epoca de aur”. Un cetăţean intră într-un magazin şi întreabă: „Aveţi brânză?” Vânzătorul îi răspunde: „Nu, aici n-aveam carne. La magazinul de alături n-au brânză.”

Întrebarea referitoare la absenţa din contract a prevederii privind asigurarea unei presiuni date în reţea am pus-o în formă scrisă şi Hidro Prahova, sucursala Câmpina, la data de 6 iunie 2011. Sucursala nu a binevoit să-mi răspundă, încălcând astfel fără pic de jenă prevederile art. 7, alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Tarife pentru acoperirea pierderilor la Hidro Prahova
Vă rog să priviţi — mai jos — „dinamica” tarifelor practicate de Hidro Prahova, sucursala Câmpina, pentru apa potabilă, în ultimii 5 ani.

Aşa cum se poate vedea, ultima mărire a tarifului apei potabile (şi implicit al serviciilor de canalizare) a fost drastică: 44%; adică de la 2,09 lei/m3 pe luna februarie 2011 la 3,00 lei/m3 (fără TVA!) pe luna martie. Asta, în condiţiile în care alte utilităţi, respectiv gazul metan şi energia electrică, nu au suferit majorări de tarife în intervalul respectiv; doar preţul carburanţilor a fost majorat semnificativ; dar care este ponderea carburanţilor în volumul cheltuielilor S.C. Hidro Prahova, ca să justifice o majorare de 44%? (Nivelul inflaţiei pe 2010 s-a situat, după cum se ştie, la 8%.)

Am pus, fără să-mi fac iluzii, aceste întrebări ANRSC. Răspunsul este cel de mai jos:



„Menţionăm că, potrivit prevederilor legale în vigoare, strategia de tarifare a fost avizată de A.N.R.S.C. prin adresa (…)” este răspunsul autorităţii tutelare. Doar strategia, nu şi tariful, din câte se poate vedea!
În rest, se vorbeşte de „strategia de fundamentare a preţurilor/tarifelor”, care este prezentată în nu ştiu ce act adiţional, se vorbeşte de „dezvoltare durabilă”, se vorbeşte de tot ce vrei şi ce nu vrei, numai de modul de stabilire, concret, al tarifelor nu se vorbeşte. Asta, se pare, nu-i de nasul muritorul de rând! Nici măcar o trimitere la Legea concurenţei nr. 21/1996, care, la art. 4 (1), prevede că „preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural [cazul reţelelor de distribuire a apei potabile] (…) se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.”

Încă o dată despre taxarea apei de ploaie
Chestiunea este aceeaşi pe care am mai abordat-o pe acest blog.
În privinţa apei ploilor căzute pe terenuri private, taxate de Hidro Prahova sub pretextul că se scurg pe domeniul public, unde sunt preluate de reţeaua de canalizare aparţinând societăţii (indiferent dacă pe strada respectivă există sau nu canalizare, sau dacă terenul se află situat sub nivelul străzii etc.), ANRSC face iniţial trimitere la Ordinul Preşedintelui ANRSC nr. 90/2007 (v. mai sus), unde se stabileşte modul de determinare a „apei meteorice preluate (subl. mea) de reţeaua de canalizare”. Iar dacă am revenit cu întrebarea Ce se întâmplă în cazul apei nepreluate, pe care Hidro Prahova se încăpăţânează să o taxeze abuziv, răspunsul a fost cel prezentat la începutul articolului: trimitere, pentru litigii, la autoritatea administraţiei publice locale.
Drept care, m-am adresat din nou — într-o ultimă încercare — Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, cu menţiunea că, în pofida constatării CPCPh cum că Hidro Prahova se află în culpă şi a fost (sau urma să fie sancţionată), situaţia a rămas neschimbată. Adică aşa cum o doreşte Hidro Prahova. Întru prosperitatea „managerilor” ei, în dispreţ suveran la adresa clienţilor. Aşa cum îi stă bine unei societăţi (de partid şi) de stat.

S.C. Hidro Prahova S.A. — premise şi realităţi (I)

1. Premise

Cine este Hidro Prahova?
S.C. Hidro Prahova S.A., cu sediul la Ploieşti, a luat fiinţă în 2004, cu un capital social iniţial de 50.000 lei.
La 31.12.2010 avea 587 de salariaţi, iar capitalul social crescuse, prin mai multe majorări ale aportului Consiliului Judeţean Prahova, până la valoarea de 7.349.730 lei. Acţionarii societăţii sunt în număr de 28 şi anume Consiliul Judeţean Prahova şi 27 de consilii locale din judeţul Prahova. Consiliul Judeţean deţine o pondere de 73% din capital, iar Consiliul Local Câmpina o pondere de aproape 19%, restul de participări fiind mai curând simbolice. Avem deci de a face cu o societate cu capital integral de stat. (Unde am auzit oare că statul este cel mai prost administrator?)

Doar pentru informare: Ultima majorare a aportului CJPh la capitalul social al S.C. Hidro Prahova (la data de 21.04.2011) s-a făcut la cererea Hidro Prahova (şi anume cu 7.785.660 lei), motivată de implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, societatea fiind obligată să asigure partea ei de cofinanţare (la un proiect finanţat preponderent de UE), în cuantum de 9.134.984 euro, prin deschiderea unei linii de finanţare (v. mai jos).

Foarte interesant este că Ploieştiul „coordonează” alimentarea cu apă a judeţului Prahova (prin S.C. Hidro Prahova) dar el însuşi beneficiază, în privinţa alimentării cu apă potabilă, de serviciile societăţii mixte (public–privat) Apa Nova!

„Toate oraşele au reţeaua de distribuţie îmbătrânită, cu pierderi de apă mari care ating circa 50% din producţie”, spune Master-planul „Asistenţa Tehnică pentru Pregătirea Proiectelor în Sectorul de Apă / Apa Uzată din România — Judeţul Prahova”, realizat de câteva firme consultante, străine şi româneşti (sub egida Cohesion Fund Consultants East Romania) în vederea obţinerii de fonduri europene.

Cât de prosperă este S.C. Hidro Prahova?
Iată o sinteză de pe situl www.listafirme.ro


Totodată, aflăm de pe situl Consiliului Judeţean Prahova că la data de 31.12.2010 veniturile totale ale societăţii erau de 30.128.030,00 lei, cheltuielile totale erau de 29.397.365,00 lei, cu un profit net de 714.165,00 lei.

O filieră europeană de creditare
S.C. Hidro Prahova a fost creată înainte de aderarea la Uniunea Europeană, dar acum se află în situaţia de a beneficia de această apartenenţă a României. Să vedem de ce.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova”
Conform art. 1, alin. 2, lit. c) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară reprezintă o structură de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţată, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.
Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice reprezintă asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii.

O şansă — poate singura în momentul de faţă — pentru obţinerea unei finanţări UE din Fondurile Structurale şi de Coeziune post-aderare pentru dezvoltare regională este condiţionată de existenţa/crearea unor structuri administrative sectoriale (transporturi, mediu etc.) care să garanteze folosirea eficientă a fondurilor.

Fie „Parteneriatul”!
Cadrul legal pentru asociaţii intercomunitare exista: Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

„În baza diagnosticului stabilit în master-planul întocmit pentru sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare (v. mai sus) au fost nominalizate o serie de obiective de investiţii. «Pentru identificarea surselor de finanţare şi alocarea acestora pentru localităţi, una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană este ca acestea să adere la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, iar prestatorul actual al serviciului trebuie să fie operatorul regional desemnat prin hotărâre a Consiliului Judeţean Prahova, respectiv S.C. Hidro Prahova. Autorităţile locale trebuie să încheie contract pentru delegarea gestiunii serviciului cu operatorul regional», ne-a declarat ing. Dumitru Pantea, directorul S.C. Hidro Prahova. Potrivit acestuia, autorităţile locale sunt obligate (subl. mea — apropo de autonomie locală/principiul subsidiaritaţii!) să înfiinţeze, prin hotărâre a Consiliului Local, serviciul public pe care doresc (subl. mea — !!) să-l concesioneze. «În al doilea rând, autorităţile trebuie să elaboreze un studiu de necesitate pentru delegarea acestui serviciu, dar şi să devină acţionari ai Hidro Prahova. O altă obligaţie este să aprobe, tot prin hotărâre a Consiliului Local, contractul cadru de delegare al serviciului, aşa cum este el aprobat de ANRSC [Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice — v. partea a II-a], şi vor împuternici preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care este şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, să semneze, în numele autorităţii locale, contractul de delegare a gestiunii», a subliniat Pantea. Prin actul de delegare, proprietarii bunurilor aferente serviciilor publice rămân autorităţile locale care vor controla modul de îndeplinire a obligaţiilor din contract care revin operatorului, dar vor dirija şi gestiona programul de investiţii ce urmează a se derula. «Operatorul reprezintă o garanţie a finanţării în ceea ce priveşte colectarea tarifelor la apă şi canalizare, eliminându-se astfel consumul clandestin», ne-a declarat ing. Dumitru Pantea, directorul S.C. Hidro Prahova.” (Roxana Tănase,: „Contracte pentru delegarea gestiunii: Hidro Prahova îşi extinde aria de operare”, Telegraful de Prahova, 23.03.2010)

Şi a fost „Parteneriatul”!
„Asociaţia de dezvoltare intercomunitară «Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova», cu sediul în Ploieşti, jud. Prahova, B-dul Republicii nr. 2-4, camera 628/629 [între timp s-a mutat], înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa judecătoriei Ploieşti, cu nr. 14/01.04.2009, reprezentată de Mircea Cosma, în calitate de Preşedinte al Asociaţiei…” Acesta este actul de constituire.

În iulie 2009, directorul S.C. Hidro Prahova, Dumitru Pantea, declara — optimist — pentru NewsIn că reţeaua de apă şi canalizare din Prahova va fi modernizată cu 146 mil. euro. „Banii sunt accesaţi prin fonduri europene, 85%, grant prin Axa II, iar 15% din bugetul de stat şi local. Investiţiile vor fi făcute la reţeaua de apă, canalizare, în staţii de epurare a apei uzate şi staţii de tratare a apei potabile, pentru cele 12 oraşe din totalul de 14 din judeţul Prahova (în afară de Ploieşti şi Boldeşti-Scăeni, care au operator privat).” Directorul general al Hidro Prahova a mai spus că speră ca în primăvara viitoare să înceapă lucrările, care ar urma să fie finalizate în 2013. Cele opt aglomerări care vor beneficia de investiţii sunt Sinaia, Breaza, Câmpina, Băicoi, Plopeni, Mizil, Urlaţi şi Vălenii de Munte. (În treacăt fie spus, în septembrie 2011, în Câmpina nu se făcuse încă nicio investiţie pentru reţeaua de alimentare cu apă potabilă.)

Nu 146 de milioane de euro, ci 163 de milioane!
„Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară «Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova» şi S.C. Hidro Prahova S.A. au semnat în data de 20.05.2011, la Ploieşti, în prezenţa domnului Cristian Apostol, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, cel mai valoros contract din istoria Prahovei [!!]: Contractul de finanţare a proiectului «Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova».

Valoarea totală a proiectului este de 162.731.194 euro fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune este de 116.534.693 euro.

Implementarea sa va fi efectuată pe parcursul a 44 de luni, în perioada 2011–2014, în final urmând ca aproximativ 156.000 locuitori să beneficieze de un sistem de apă şi canalizare la standarde europene. Proiectul presupune investiţii în extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă potabilă, precum şi în sistemul de colectare a apelor uzate, respectiv a şapte staţii de epurare noi, a 350 de kilometri de reţele de canalizare, a şase staţii de repompare a apelor uzate, de dezinfecţie a apei potabile şi, nu în ultimul rând, conducte de transport şi distribuţie a apei potabile şi va fi implementat de către Operatorul Regional S.C. Hidro Prahova S.A. în aglomerările principale Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Câmpina, Băneşti, Băicoi, Plopeni, Vălenii de Munte, Mizil şi Urlaţi.”

Drept care, demnitarii, fericiţi, se prind în horă:


De la stânga la dreapta, în picioare: Dumitru Pantea (directorul Hidro Ph), Mircea Cosma (preş. Consiliului Judeţean Prahova, vicepreş. PSD Prahova) şi Cristian Apostol (secr. de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor)

Continuare aici

Taxarea apei pluviale, nelegală

Iată ce răspuns am primit, acum câteva zile, la reclamaţia trimisă anterior Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, pe data de 21 iulie a.c.:

„Referitor la reclamaţia dumneavoastră înregistrată la C.J.P.C. Prahova vă aducem la cunoştinţă următoarele:
Se confirmă cele prezentate de dumneavoastră, drept pentru care societatea va fi sancţionată conform prevederilor legale.
De asemenea s-au stabilit ca măsuri respectarea condiţiilor contractuale.”

Semnează: Director C.J.P.C. Prahova, Toader Cristian şi Comisar Georgescu Augustin.

Nu este foarte clar ce înţelege C.J.P.C. Prahova prin „respectarea condiţiilor contractuale”. Sper că acestea se referă şi la ilegalitatea taxării de către Hidro Prahova, filiala Câmpina, a apei pluviale scurse din gospodăriile private în reţeaua de canalizare a oraşului. Dacă se va dovedi că Hidro Prahova continuă taxarea, voi cere C.J.P.C. Prahova o precizare punctuală referitoare la acest aspect.

Din nou despre Hidro Prahova — Sucursala Câmpina

Despre Hidro Prahova, sucursala Câmpina, am mai discutat pe acest blog acum un an.

În legătură cu taxarea abuzivă a clienţilor pentru „apa meteorică/pluvială” scursă, chipurile, de pe terenurile private şi preluată de reţeaua de canalizare a oraşului, îmi făcusem cunoscută intenţia de a acţiona firma în contencios administrativ. N-am făcut-o, mai ales pentru că Judecătoria din Câmpina nu are secţie de contencios administrativ. Ar fi însemnat să fac un număr de deplasări la Ploieşti, unde altminteri n-am nicio treabă, să mă documenteze încă şi mai detaliat, să angajez avocat — pe scurt, să irosesc timp şi bani. Care nu-mi prisosesc, nici unul, nici ceilalţi. Am preferat să mă adresez Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova.

Iată mai jos scrisoarea pe care tocmai am expediat-o, în care am atacat nu numai chestiunea apei pluviale ci şi cea presiunii apei din reţea (o presiune pe care nu ştiu cu cât o taxează firma dar pot spune cu certitudine că-i o presiune… de doi bani).

«Subsemnatul (…), domiciliat în Bucureşti (…), rezident şi în oraşul CÂMPINA, str. (…), vă înaintez reclamaţia care urmează, privind unele servicii prestate de S.C. HIDRO PRAHOVA — SUCURSALA CÂMPINA, Calea Doftanei nr. 18,  cu care sunt în relaţii contractuale, în calitate de client (copie după contractul de furnizare/prestare — anexată).

Mai exact, obiectul reclamaţiei îl constituie:

1. Presiunea apei din reţea. Conform Anexei la contract, furnizorul de servicii  furnizează apa la presiunea de 1,4–2,2 bar. (Rog a se observa formularea ambiguă, care doar constată intervalul de presiune „la data semnării prezentului”, fără a se obliga să asigure presiunea respectivă în reţea.)

Cu toate acestea, în cea mai mare parte a timpului, presiunea apei se situează mult sub limita inferioară a intervalului, prevăzută prin contract. Însuşi furnizorul recunoaşte acest lucru, de ex. în scrisoarea nr. 287/0.04.2009 (copie anexată) expediată subsemnatului de către S.C. Hidro Prahova, ca răspuns la unele întrebări adresate societăţii, constatând că presiunea apei în zona rezidenţei mele din Câmpina a fost, în două zile consecutive din 2009, de 1,1 bar.

S-ar putea crede, poate, că presiunea apei s-a situat accidental sub limită. Vă asigur însă că aceasta este în mod curent mult sub limita contractuală — şi totodată sub limita necesară, astfel că de multe ori centrala termică nu poate furniza apă caldă menajeră datorită presiunii scăzute din reţea.

2. Orarul de furnizare a apei la presiunea nominală. Aş putea înţelege că oraşul dispune de o reţea de alimentare cu apă depăşită, subdimensionată (deşi se pune întrebarea: de câţi ani este nevoie pentru normalizare?), drept care, la anumite ore, datorită consumului casnic mare, presiunea coboară sub valoarea nominală. Ceea ce nu înţeleg este de ce presiunea din reţea este coborâtă intenţionat la o valoare pe care o apreciez la cel mult 0,5 bar în anumite intervale şi mai ales, fără nicio excepţie, după ora 24, până dimineaţă.

3. Taxarea apei pluviale.  S.C. Hidro Prahova — Sucursala Câmpina îl taxează pe client pentru apa pluvială care se scurge, chipurile, de pe proprietatea sa în stradă, de unde este preluată de reţeaua de canalizare. La întrebarea: care este baza legală pentru perceperea acestei taxe? răspunsul a fost (a se vedea scrisoarea amintită mai sus): „Regulamentul de funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, cap. VI,  art. 215”.

Citez din documentul invocat:

ORDIN nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare

(…)

ART. 215

(1) Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.

(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1).

Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folosită.

După cum se poate vedea, documentul invocat se referă la modul de calculare a cantităţii de apă pluvială scursă de pe domeniul privat în reţeaua stradală de canalizare, nicidecum la stabilirea situaţiilor când scurgerea este efectivă.

În continuarea răspunsului trimis de Hidro Prahova — Sucursala Câmpina se mai afirmă:

…şi de contractul de funcţionare/prestare (…) cap. V, art. 11.

Vă rog să observaţi că baza legală a taxării mele, în viziunea Hidro Prahova, este (şi) însuşi contractul semnat de… mine. Cu toate că semnătura pe contract am dat-o cu menţiunea: „Nu sunt de acord cu facturarea apei pluviale…”

De asemenea, niciunul din documentele enumerate ca fiind „Legislaţia şi normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pentru care se încheie contractul”, din anexa la contract, nu conţine nicio referire la apele pluviale.

Realitatea este că nici în cazul celor mai intense ploi, de pe domeniul meu nu se scurge în stradă nicio picătură de apă. De ce? Pentru că proprietatea este, pe toată lungimea deschiderii spre stradă, inclusiv pe lungimea deschiderii tuturor vecinilor, sub nivelul străzii.  (a se vedea fotografia anexată). În plus, solul, în zonă, este deosebit de absorbant.

Mai mult decât atât, în urma discuţiilor pe care le-am avut pe acest subiect cu reprezentanţi ai Hidro Prahova — Sucursala Câmpina, a reieşit că firma îşi taxează clienţii pentru apa pluvială chiar şi atunci când terenul privat este înclinat dinspre stradă spre teren, ceea ce este cazul cu foarte multe gospodării din Câmpina. Şi, culmea absurdităţii, taxarea se aplică chiar şi în situaţiile când strada nu are canalizare.

Pur şi simplu, S.C. HIDRO PRAHOVA — SUCURSALA CÂMPINA, înţelege să îşi rotunjească veniturile fără vreun drept moral sau legal.

În circumstanţele prezentate mai sus, vă rog să interveniţi pentru restabilirea normalităţii.

21.07.2010

Domnului preşedinte al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova»

Aştept curios răspunsul.

Fanteziile soc. HIDRO PRAHOVA S.A., Sucursala Câmpina: taxa pe apa de ploaie

Pare de domeniul SF, dar HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, îi taxează pe utilizatorii casnici pentru serviciul de a prelua în reţeaua de canalizare a oraşului apa de ploaie care se scurge din curţi în stradă.

Staţi să vedeţi! Asta încă nu-i nimic!

În „contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă si canalizare”, care se încheie între furnizorul de servicii, respectiv HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, şi client, se prevede, la cap. V, „Stabilirea cantităţii de apă furnizată şi a celei evacuate în reţeaua de canalizare”, art. 10, pct. 3:

„Stabilirea cantităţii de apă meteorică preluată la reţeaua publică de canalizare se determină prin înmulţirea suprafeţelor totale ale incintelor (construite şi neconstruite) deţinute şi declarate de fiecare utilizator pe propria răspundere cu un coeficient de 0,2/mc/mp/an; cantitatea rezultată se împarte în 12 tranşe şi se facturează lunar.”

Am putea spune: suma e mică, plătim, nu contează. Dar — să vezi ciudăţenie! — se taxează după acest sistem toţi utilizatorii, indiferent dacă nivelul curţii este mai jos decât nivelul străzii! Se taxează toţi utilizatorii, chiar şi în cazul când curtea este înclinată dinspre stradă spre curte (în care caz, utilizatorul s-ar putea trezi că apa de ploaie de pe stradă îi inundă curtea). Se taxează toţi utilizatorii, indiferent că solul curţii este argilos sau aluvionar, sau (cazul curţii mele), cu pietriș cu bolovăniș și liant argilos de la 0,90 m în jos (după cum o arată un studiu geotehnic la fața locului), absoarbe ca un burete şi nicio picătură n-ar ajunge în stradă nici chiar de-ar fi rupere de nori. Ba, mai mult decât atât, se taxează chiar şi utilizatorii care locuiesc pe străzi care nu au canalizare!

O persoană (altminteri foarte veselă şi afabilă — de sex feminin) din conducerea HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, a încercat să mă convingă cu ceva timp în urmă, la telefon, că facturarea apei de ploaie scursă din curţi în stradă a fost stabilită la nivel naţional. Respectiva persoană a recunoscut totuşi că situaţia este într-adevăr absurdă în unele cazuri, cum ar fi cele pe care le aminteam mai sus, şi, drept urmare, m-a invitat la sediul societăţii să depun o plângere şi să vedem cum putem rezolva problema. Cât despre baza legală, aceasta este specificată în contract — mi s-a spus.

Într-adevăr, pe ultima pagină a contractului pe care HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, îl încheie cu utilizatorii sunt enumerate actele normative care constituie, se afirmă, baza legală a contractului. Şi anume:

Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice
Legea 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare
Ordinul 88/2007 al preşedintelui A.N.R.S.C. pentru aprobarea Regulamentului–cadru al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare
Ordinul 29/N/1993 pentru aprobarea normativului cadru privind contorizarea apei şi energiei termice la populaţie şi instituţii publice
Legea 458/2000 privind calitatea apei potabile (probabil incorect: există o lege 458/2000 privind calitatea apei potabile), şi
Hotărârea 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002)

La acestea se adaugă (nu scrie în contract, dar este menţionat într-o scrisoare pe care am primit-o de la HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, în data de 9.04.2009, sub semnătura doamnelor sing. Carmen Radu, ING. ŞEF SEZC (?) şi ing. Simona Neagu, COORDONATOR SUCURSALĂ),
● Regulamentul de funcţionare al serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, aprobat de Consiliul Local al Municipiului Câmpina — o particularizare, cum ar veni, a Ordinului 88 (v. mai sus).

Să le luăm pe rând. În Legea 51/2006, expresia „ape pluviale/meteorice” apare de 3 ori: 1) la art. 1, alin. 2,c, în care se face e enumerare generală a serviciilor; 2) la art. 13, alin. 2,c, unde se stipulează că A.N.R.S.C. este autoritatea care reglementează serviciile şi utilităţile publice; şi 3) la art. 42. alin. 3, unde evacuarea apelor pluviale figurează pe o listă a serviciilor pentru care se încheie contract pe termen nedeterminat. Aşadar, nimic despre modul de facturare. Vorbesc de apa de ploaie. Mai departe.

În Legea 241/2006, expresia „ape pluviale/meteorice” figurează de 5 ori: de 3 ori la art. 3, care defineşte termenii tehnici, o dată la art. 5, alin. 1, unde se stabilesc cerinţele generale ale sistemului de evacuare a apelor; şi la art. 15, alin. 1,j, care se referă la obligaţiile administraţiilor publice locale faţă de operatori. Nicio referire la modul de facturare.

Ordinul 29/N/1993, după cum se poate constata şi din titlu, nu are nimic de-a face cu apele pluviale/meteorice. Mai departe.

Legea 458/2000 (de fapt, pe 2002), nici atât: e vorba de calitatea apei potabile.

La fel şi Hotărârea 188/2002 — se referă la calitatea apelor uzate susceptibile de a fi deversate în mediul acvatic.

Nu mai rămâne decât Ordinul 88/2007. Întâi şi-ntâi, din textul acestui ordin reiese fără dubiu că autorităţilor administraţiei publice locale li se dă mână liberă să stabilească modul de funcţionare a operatorilor publici pentru servicii de alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv privitor la tarifare. Astfel,

„La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (subl. mea), autorităţile administraţiei publice locale vor respecta următoarele principii: (…) tarifarea echitabilă (subl. mea); (…) transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora; (…)” (art. 3)

Expresia „ape pluviale/meteorice” figurează în numeroase locuri în cuprinsul Ordinului. Astfel, la art. 215 se precizează:
„(1) Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.
(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator (subl. mea), sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori (subl. mea), determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1).
Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folosită.”

Ei bine, aici suntem într-adevăr la obiect, cum s-ar zice. Recunoaştem şi locuţiunea întâlnită în termenii contractuali, „incintele construite şi neconstruite”. Deci sursa de „inspiraţie”, iat-o, devine clară. Să observăm însă un element esenţial: nicăieri în Ordinul 29/N/1993 nu se stipulează că toţi utilizatorii trebuie supuşi taxării. Dimpotrivă, cum lesne se poate observa, Ordinul face referire la norme „aplicabile fiecărui utilizator” sau la „categorii de utilizatori”.

Singurul responsabil de absurditatea taxării apei de ploaie este Regulamentul de funcţionare al serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, cap. VI, art. 215, aprobat de Consiliul local al Municipiului Câmpina, aşa cum se afirmă negru pe alb în scrisoarea de care aminteam mai sus. Regulamentul nu face nicio departajare între utilizatori. De ce? Am un singur răspuns: din lene. Ba nu, de fapt mai multe: şi pentru că aşa mai pică un ban pentru societate; şi în definitiv pentru că îi doare în cot de principiul echităţii taxării, prevăzut de lege.

Aşa că, stimată doamnă din conducerea HIDRO PRAHOVA, Sucursala Câmpina, care m-aţi invitat la sediul societăţii (îmi pare rău, nu v-am reţinut numele) să eliminăm împreună anomalia taxei pe apa de ploaie, vă invit să recunoaşteţi că anomalia porneşte chiar de la dv. Deci cui să ne adresăm? Probabil că cel mai bine ar fi să ne adresăm instanţei, nu?

Ce-aş putea să spun, în încheiere, despre administraţia locală care urmează a fi descentralizată, având în vedere această experienţă (plus cea a cârdăşiei dintre primar şi directorul Poliţiei Comunitare, plus altele şi altele)?… Sincer? Cu asemenea practici şi mentalităţi, tare mă tem că ceasul descentralizării în România n-a sunat încă.