Category Archives: Partide

De Marele Congres!

La anunţarea rezultatului votului pentru şefia PSD se cântă „We are the champions”!… Un dram de decenţă, adunătură de mafioţi pesedişti!

Viorica Dăncilă, proaspăt aleasă, zice: PSD este cel mai românesc dintre partide!… Aici cred că are dreptate Veorica: la câţi cretini numără România, n-ar fi de mirare să fie aşa.

Invitatul Tăriceanu are o viziune: la alegerile prezidenţiale va fi ales un preşedinte echilibrat şi devotat ţării [al cărui nume va începe cu Tări şi se va termina cu ceanu.]

Reclame

Pro-România lui Ponta, „Perestroika” PSD-ului

Tocmai i-am trimis lui Victor Ponta, pe situl partidului Pro-România, mesajul de mai jos.

Domnule Ponta,

Văd că aţi făcut unele declaraţii în privinţa liderului PNL, Ludovic Orban, cum că „nu poți să faci schimbarea politică în România cu indivizi ca Ludovic Orban — un combinator politic din anii 90, mincinos, prefăcut și iresponsabil, plin de «schelete» din anii 2007-2008, mereu pe post de măscărici pentru cei care îl mai bagă în seamă!”

Nu sunt un fan al liberalilor, am votat la europarlamentare cu Alianţa USR–PLUS. Nu pot însă să nu observ. Da, Orban nu-i potrivit pentru rolul de lider al Opoziţiei, pentru simplul fapt că nu se bucură de simpatia electoratului. Din diverse motive. Şi cu siguranţă are şi alte defecte. Dar înverşunarea dv. împotriva lui Orban e clar de unde vi se trage: de la de refuzul acestuia de a vi se alătura la mizeria numită USL, pe care aţi conceput-o în 2011, împreună cu Antonescu şi cu fostul om de casă al lui securistului Voiculescu, Daniel Constantin, care astăzi vă stă din nou alături, cu unicul scop — atunci — de a-l înlătura de la putere pe Traian Băsescu.

Dv. vorbiţi de minciună, prefăcătorie şi iresponsabilitate? Dar ştiu că aveţi tupeu! Aţi ajuns un „disident” al PSD-ului doar fiindcă Dragnea a avut abilitatea să vă profite de conjunctură pentru a vă înlătura de la putere. Mai nou, vă puneţi cenuşă în cap pentru unele eşecuri de pe vremea când aţi fost premier, pozând în victimă. Nu mai trec în revistă acţiunile dv. din vremea mandatului de premier, prin care aţi adus prejudicii grave, pe termen lung, românilor şi României, în intervalul 2012–2015, deoarece n-am nicio îndoială că sunteţi incapabil să înţelegeţi. O dovadă — dacă mai era nevoie de încă una — este maniera grobiană în care vă referiţi la Ludovic Orban, după ce românii tocmai şi-au manifestat prin vot, fără echivoc, preferinţa pentru Dreapta.

Schimbarea politică în România nu se poate face nu cu indivizi ca Orban, ci cu indivizi ca dv. Dv. nu sunteţi Opoziţie ci o variantă „cu faţă umană” a PSD-ului. Un fel de perestroika. Ştiţi cum se spune în popor: lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.

Coincidențe bizare (II)

„Împreună vom reuși!”

[Maria Grapini, eurodeputat ALDE, adresându-se Laurei Codruţa Kövesi în Parlamentul European] „Aţi răspuns inexact, ca să nu spun că aţi minţit, CSM azi v-a dat răspuns la contestaţia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de parchet general. Cum răspundeţi la acest lucru şi dacă aţi fost pusă sub acuzaţie pentru abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă?”

„Informăm diasporenii că taxa de prost se plătește la sediul USR. Fără certificat de prost nu puteți participa la miting!”

Disidenţă marca PSD

Şedinţă a CEX-ului PSD-ist pentru nominalizarea propunerilor de miniştri la Transporturi şi la Dezvoltare Regională. Dragnea are doi tipi pe care vrea să-i pună pe posturile respective. Cică ar mai cârâi unii.
Ziariştii, masaţi în faţa uşii închise, aşteaptă încheierea şedinţei şi ieşirea lui Lider Maximo. Se aude o voce dindărătul uşii, vocea lui Marian Oprişan: „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!” Ziariştii fac ochii mari, dau fuga şi transmit la redacţii: „Marian Oprişan, baronul de Vrancea, a strigat la Dragnea: Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!” Ştirea se dă pe posturi. Toată lumea face ochii mari: disidenţă în PSD? Opoziţie? Din nou? Toată lumea speră. Apoi vine bomba: propunerile lui Dragnea au fost votate cu unanimitate de voturi.

Suntem acum în interiorul sălii CEX-ului PSD-ist.
Între Dragnea şi Marian Oprişan are loc următorul dialog.
— Bă, Oprişane! (Oprişan vorbeşte c-o gagică. N-aude.) Bă, Oprişane, cu tine vorbesc! N-auzi?
— Da, dom’ şef. Spuneţi.
— Uite, ia foaia asta.
— Care foaie?
— Asta, bă, ce ai orbu’ găinilor? (Oprişan ia foaia din mâna lui Dragnea.) Nu sta cu ea în mână ca o momâie. Uite-pe ea. Ce scrie acolo? (Oprişan citeşte foaia.) Ei? (Oprişan silabiseşte.)
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!” Da, şefu’, am citit. Şi ce-i cu asta?
— Citeşte-o cu voce tare.
— Eu?
— Da, bă, tu! Ia să te-aud! Citeşte.
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!”
— Mai tare, bă, ce n-ai mâncat astăzi? Te văd ditamai zdrahonu’!
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!”
— Mai tare nu poţi?
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!”
— Aşa, bă. Da’ tot nu-i bine. Ia du-te mai aproape de uşă.
— Mai aproape de uşă?
— Ce, ţi-e frică? Hai bă, că nu păţeşti nimica. Aşa, acolo e bine. Citeşte înc-o dată.
— Tot din foaia asta?
— Păi ce, bă, ţi-am dat io alta? Hai, s-auzim!
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!”
— Înc-o dată! Hai! Tare şi cu forţă!
— „Bă, Dragnea, tu nu eşti stăpânul partidului!”
— Bun, e-n regulă. Acuma cred c-au auzit şi tâmpiţii ăia de ziarişti. Păi ce, să zică dup-aia că-n partid la noi nu-i democraţie! E democraţie, bă! Chiar şi opoziţie avem. Da? Şi-acuma gata, toată lumea la vot! Hai, că n-am de gând să m-apuce miezu’ nopții cu voi aicea! M-aşteaptă…
— Cine te-aşteaptă, şefu’ (Dragnea se uită la el şi râde pe sub mustaţă.) Nu tre’ să le ştiţi voi pe toate! Hai! La vot toată lumea!

Gubernul Dragnea 3.0, de neclintit

Blocaj tipic românesc, la fel ca pe vremea lui Ceauşescu

Dintre metaforele caricaturale vehiculate în spaţiul public niciuna n-a fost mai grăitoare decât cea cu turma de oi care răspunde prin Beeeeee! la întrebările adresate de el lider maximo privind propria sa menţinere la conducerea PSD. Atâta vreme cât toată turma este perfect obedientă — cu aşa-zişii aliaţi cu tot —, atâta vreme cât nu se înfiripă nicio opoziţie internă, nicio schimbare în guvernarea României nu este posibilă.

Dragnea se află acum la al treilea guvern de la alegerile parlamentare încoace, pe bună dreptate supranumit Dragnea 3.0. Prin Dăncilă, şeful PSD-ului a ajuns, după două neprevăzute eşecuri, la formula ideală: nimeni nu mişcă în front la el în partid! Nulităţi absolute cu toatele, Dragnea le-a scos din anonimat pentru a le plasa pe funcţii la care nici cu gândul nu gândiseră. Sunita Sevil Shhaideh (singura respinsă pentru funcţia de prim-ministreasă), apoi Viorica Dăncilă, actuala prim-ministreasă, de care colegii de Parlament European nu încetează să se mire că a putut să ajungă prim-ministru după ce în Parlamentul European nu s-a distins decât prin absenţă şi inactivitate, supravegheată acum pas cu pas de umbra Anca Alexandrescu, pusă de Dragnea, apoi Carmen Dan, nulitatea adusă din Videle în fruntea MAI, prefecta Capitalei, Speranţa Cliseru (uitaţi-vă la ea cum arată — mai jos, prima din dreapta!), de care nimeni nu auzise înainte de intervenţia brutală a jandarmilor în Piaţa Victoriei, de acum două zile, pe care a încuviinţat-o, nu spun ordonat-o, apropiată de Gabriela Firea şi de primarul de Voluntari, niciuna nu iese din cuvântul şefului PSD.

Protestele din Piaţa Victoriei şi din celelalte mari oraşe ale României pot să continue oricât, nimic nu se va clinti din blocul-monolit PSD. Acesta va putea fi dislocat numai prin intervenţia: 1) Justiţiei; 2) a Serviciilor; 3) a Uniunii Europene, dacă nu se va limita la încruntări din sprâncene ci va recurge la o sancţionare fermă a României pentru încălcarea flagrantă a unor reguli şi principii fundamentale de funcţionare a UE. Şi nici acestea nu vor fi eficace dacă turma PSD va continua să behăie la unison. Blocajul actual este tipic românesc şi duce cu gândul direct la vremea când Ceauşescu părea/era de neclintit.

Mesaj către Partidul Naţional Liberal*

Dacă doriți să recâștigați înrederea celor care v-au părăsit, asumați-vă greșeala enormă de a fi creat acea monstruoasă coaliție numită USL, cu singurul scop de a-l da jos pe Băsescu. Și cereți scuze poporului român. Vedeți bine că Băsescu nu mai e de mult la guvernare și lucrurile merg din ce în ce mai prost în România. Deci atunci ați îndreptat tunurile într-o direcție greșită. L-ați adus pe Ponta la guvernare, iar Ponta acum, mai în glumă, mai în serios, își pune cenușă în cap. Dumneavoastră liberalii continuați să păstrați tăcerea. Și nu e bine.

* Am trimis acest mesaj Partidului Naţional Liberal, pe situl acestuia, pe 29 noiembrie 2017. Bineînţeles că n-am primit niciun răspuns.

S-au înţeles cu toţii după CEx… Cu toţii ne înţelegem şi vom fi mulţumiţi

— După atâtea ore de discuţii, ce pot să vă spun? S-au băgat tot felul de oameni în ultimele zile… Da’ ce spun eu în ultimele zile. S-au băgat de la început, de când am început guvernarea. S-au băgat să-şi dea cu părerea tot felul de instituţii care n-au nicio legătură cu guvernul. Faceţi aia, nu faceţi ailaltă. Normal că s-a creat o presiune enormă. Şi, da, colegele noastre n-au mai putut rezista. Mai ales Sevil. Dar şi Rovana. Sevil mi-a spus: Liviu, eu plec, am şi eu copii acasă, am un soţ, e şi partidul, care are de suferit. Zău, nu te supăra, eu plec. I-am spus: Sevil, faci cum crezi tu că-i mai bine. Eu nu te pot obliga să suporţi această presiune uriaşă. Şi tu, şi Rovana. Vă înţeleg. Demisia e un act unilateral, te înţeleg foarte bine… Uite, n-am spus nimica nici când a plecat Victor. Asta a fost. Atunci, cu Colectiv, cu tragedia de-atuncea, s-a creat o presiune enormă. Şi Victor n-a mai rezistat. Nici el. Eu îmi asum, să ştiţi. Uite, Mihai e aicea, lângă mine. A guvernat foarte bine. A făcut şi el greşeli. Şi eu am făcut greşeli. Poate că el a făcut greşeli mai mari, şi eu mai mici, sau poate că eu am făcut greşeli mai mari, şi el mai mici. Toată lumea greşeşte. Dar e şi multă neînţelegere. De multe ori vrem să facem bine, şi iese prost. Şi Jens a făcut greşeli. Uite, aici, în flancul estic al NATO, poate că trebuia să întărească mai mult. A făcut şi el ce-a putut. Mulţi zic că-i o marionetă. O marionetă a cui? A lui Donald? Mă-ndoiesc. Ce, el tre’ să ia în seamă ce zice lumea? Poate că nu s-a înţeles bine care sunt intenţiile lui. Intenţiile NATO. Poate că nu s-a înţeles bine nici care sunt intenţiile lui Emmanuel atunci când a venit la noi în ţară şi a vorbit cu Klaus. Nu totdeauna când te duci şi vorbeşti cu cineva înseamnă că neapărat iese bine. Uite, eu am fost şi am vorbit cu Donald, am dat şi mâna cu el. Şi pot să spun că a ieşit totul bine? Nu po’ să spun. Tudorel a fost contestat, înainte de el, şi Florin a fost contestat. Lumea a ieşit în stradă. Poate că lumea a fost instigată. Totdeauna se găsesc unii să conteste. Mai de bună voie, mai din proprie iniţiativă, mai instigaţi de alţii. Cum ar fi George. Ce, eu zic că George e neapărat vinovat de întreaga situaţie? Aţi văzut, nici Donald nu-l prea are la inimă. Aţi văzut ce clip electoral şi-a făcut. Faţa lui George apărea acolo, şi n-aş zice că în contextul cel mai fericit. Dar nu-i cazul să sărim cu gura şi să-l învinovăţim neapărat pe Donald. Donald are de discutat — discutat, nu zic mai mult. Are de discutat cu Xi, are de discutat şi cu Kim. Aşa şi eu, aş putea să spun că a greşit pentru că a fost influenţat. L-au influenţat ba unii, ba alţii, poate că l-a influenţat şi Melania, poate că l-a influenţat şi Ivana, în trecut. Nu poţi să ştii niciodată ce influenţe te influenţează. E greu să te înţelegi cu toată lumea, dar asta nu înseamnă că nu trebuie încercat. Toată lumea sare cu gura pe Kim, unii chiar îi impun restricţii, dar nu se ştie dacă Kim chiar vrea să facă o rachetă balistică cu încărcătură nucleară. Poate că vrea să îşi perfecţioneze mijloacele de transport, să le facă mai sigure, mai ieftine. Mai rapide. Nu totdeauna înţelegem raţiunile altora. Saddam a plătit cu viaţa. Şi poate că nu era vinovat. George poate că s-a grăbit să trimită trupe. George dable-iu, vreau să zic. Şi Slobodan a plătit cu viaţa. Fără să fie prea vinovat. Pot eu să spun că a fost de vină Emil, că a dat voie avioanelor americane să survoleze spaţiul aerian al României? Nu pot să spun. A făcut şi el ce-a crezut de cuviinţă. Uite, nici Volodea n-a comunicat prea bine. Din păcate n-a reuşit să explice de ce era imperios necesar să invadeze Crimeea. Unii l-au acuzat că s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din SUA. Eu nu sunt convins că a fost aşa. Donald nu l-a acuzat în mod direct, nu. Alţii l-au acuzat pe Volodea că a influenţat alegerile din Republica Moldova. Nimeni nu ştie dacă-i aşa, sau nu. Nimeni nu ştie. Uite, Mihai… vreau să spun Mihai de la Apărare, a pornit-o în altă direcţie. El vrea să înzestreze armata… Şi acum, revenind, Mihai, aci de faţă, a guvernat foarte bine, după părerea mea. Avem creştere de şase la sută. Mai mult decât ne-am propus prin programul de guvernare. Toţi au contribuit la asta, unii mai mult, alţii mai puţin. Şi Lia a contribuit. Chiar dacă a făcut şi ea greşeli de comunicare. Vă amintiţi atunci când a spus că salariile vor creşte cu nu ştiu cât, şi de fapt n-a fost atâta deodată. Asta este. Cu atât mai mult trebuie să fim înţelegători cu Sevil şi cu Rovana. În general, trebuie să fim înţelegători cu oamenii. Nu-i aşa, Mihai? Nu vreau să citez pe nimeni care a spus: pas cu pas. Dar are mare dreptate. Pas cu pas le vom rezolva pe toate. Vom rezolva şi cu parcările, şi cu autostrăzile, şi cu salariile de la întâi ianuarie, şi cu Laura, şi cu Augustin. Ca să fie şi Călin mulţumit, şi Hunor, şi Codrin, şi Eugen. Toată lumea să fie mulţumită. Dar nu putem să le rezolvăm pe toate aşa, deodată. Pas cu pas.

Întărâtă-i, drace!

Când eram la şcoală, în clasele mici, şi doi se întâmpla să sară la bătaie între ei, se găsea câte unul, mai şugubăţ, care, stând de-o parte, le striga în timp ce ţopăia: Întărâtă-i, drace, că şi mie-mi place!

La fel îmi vine şi mie să spun, acum, văzându-i pe cei doi pesedişti care au sărit unul la beregata ăluilalt şi se devorează în public.

Mă lasă rece „noua faţă” a lui Grindeanu. Mă lasă rece ataşamentul la PSD al lui Grindeanu, pe care îl tot clamează, ca şi cum ar fi un mare merit să fii membru al PSD şi ataşat partidului. Aş zice, poate, că mă interesează ce face Grindeau pentru ţară dacă n-aş şti CE N-A FĂCUT Grindeanu pentru ţară lunile trecute. Or, dacă Grindeanu, pe lângă ce n-a făcut pentru ţară, se-apucă să facă respiraţie artificială cadavrelor recente, alde Ponta, şi poate Rus, şi poate Geoană, nu pot decât să spun: aştept să iasă din nou lumea în stradă… Căci, vorba unui comentator pe care l-am văzut la tv: altminteri avem de ales între Dracu’ şi Tat’su.

Şi mai zice Grindeanu…
Avem obligaţii faţă de sutele de mii de membri al PSD-ului, şi faţă de cei ce ne-au votat… Păi da, asta-i marea dramă a României, că v-au votat. (Aici ar fi urmat un cuvânt pe care însă îl suprim, înlocuindu-l printr-un fluierat!)

Cât despre sutele de mii de membri de partid, aş zice: nu-ţi face griji, Grindeanule. Membru al PSD (ca şi al altora dintre partide) poate fi cineva care: ori 1) e mafiot şi ştie că ştie că marile învârteli se fac prin, cu şi în PSD; ori 2) e pragmatic şi ştie că nefiind membru, nu e promovat, nu primeşte resurse, nu… ş.a.m.d. (de fapt e o subcategorie a celei anterioare; a se înlocui doar „mari învârteli” cu „mici învârteli”); ori 3) e… şi aici vine cuvântul suprimat şi înlocuit cu un fluierat… Cu menţiunea că a 3-a categorie e de departe cea mai vastă.

Aşa că, Grindeanule, las-o baltă cu sutele de mii.

De fapt, în ochii mei, Grindeanu seamănă izbitor cu „activistul de partid” din filmele „epocii de aur”. Victimă a secretarului de partid abuziv, ajuns acolo sus prin uneltiri, eventual cu sprijinul duşmanului de clasă, suferă pentru partid, luptă pentru partid şi sfârşeşte invariabil prin a-l demasca pe secretarul abuziv şi a restabili etica şi echitatea socialistă; mă rog, în cazul de faţă, pesedistă.

Ceea ce ne trebuie este de fapt o ROUMANIE EN MARCHE. Dar tare mi-e teamă că n-a venit încă vremea pentru ea. Mai avem de aşteptat vreo… sută de ani.

Alina Gorghiu

Validată de Consiliul Naţional de Coordonare al PNL în funcţia de preşedinte unic al partidului

alina-gorghiu

„A trebuit să moară oameni ca să schimbăm guvernul ăsta”

„A trebuit să vină Al Doilea Război Mondial ca să fie înlăturat nazismul”. „A trebuit să se prăbuşească un avion cu o sută optzeci de pasageri la bord pentru ca fabricantul să remedieze viciile de proiectare ale aparatului”. Sunt două afirmaţii date cu titlu de exemplu, care nu au nicio legătură cu noţiunea de necesitate logică. Pur şi simplu, verbul a trebui este folosit în sens metaforic pentru a sublinia întârzierea unor evenimente dezirabile dar survenite cu o întârziere nepermisă, respectiv înlăturarea nazismului şi remedierea unor vicii de proiectare a avionului. La fel şi în cazul frazei din titlu, rostită de Iohannis privitor la căderea mult prea tardivă a incompetentului şi coruptului guvern Ponta. Orice om cu minimă educaţie (dar şi cu bun-simţ) pricepe că nu Iohannis a provocat tragedia de la clubul Colectiv, care, după cum se ştie, a stârnit protestele de stradă ce au dus la căderea guvernului Ponta. Şi că exprimarea sa nu îl demască pe preşedinte drept incendiatorul de la Colectiv.

Ponta însă se preface că nu înţelege sensul metaforic al verbului a trebui, şi îi tot dă zor cu implicarea lui Iohannis în tragedia de la clubul Colectiv şi cu folosirea acesteia în scop politic. Încă o dată, Ponta joacă cartea prostimii. Şi, da, sunt destui care îi dau crezare. Pe ei mizează Ponta. Iată, Cuvântul Ortodox titrează: „A trebuit să moară oameni pentru…” a avea un premier numit de UE? Şi mai sunt şi alţii, nicio grijă!

De fapt, Ponta vizează, ce? Revenirea în politica mare? În mod surprinzător (sau nu?), Traian Băsescu îi dă şanse, cu condiţia „să-şi rezolve problemele din justiţie”. Nu-i exclus ca Ponta să se simtă încurajat de şansele pe care i le dă fostul preşedinte. Dacă Iohannis eşuează, şi dacă Ciloş eşuează la rândul său, eventualităţi dublate de recăderea în letargie a electoratului, sigur, nu putem exclude în totalitate revenirea lui Ponta. Trăim în ţara nu a tuturor posibilităţilor, ci în ţara unde electoratul i-a votat pe Dan Voiculescu şi pe Sorin Oprescu. Şi poate încă i-ar mai vota.

%d blogeri au apreciat asta: